Ce vreti sa spuneti prin „observarea
ganditorului”?
Cand o persoana se duce la doctor si
spune: „Aud o voce in capul meu”, probabil ca va fi trimisa la
psihiatru. Cert este ca, intr-un mod foarte asemanator, aproape toata
lumea aude una sau mai multe voci in cap tot timpul: gandurile
involuntare in legatura cu care nu va dati seama ca aveti puterea de
a le opri. Monologuri si dialoguri continue. Probabil ca ati intalnit
pe strada „nebuni” care vorbesc fara oprire, cu voce tare sau
mormaind in barba. Ei bine, acest lucru nu difera foarte mult de ceea
ce faceti dvs. insiva si toti oamenii „normali”, cu exceptia
faptului ca nu vorbiti cu voce tare. Vocea comenteaza, speculeaza,
compara, judeca, se plange, accepta sau respinge etc. Ea nu este
neaparat relevanta pentru situatia in care va aflati in acel moment;
poate evoca trecutul recent sau indepartat, poate repeta sau imagina
posibile situatii viitoare. Isi imagineaza deseori lucruri negative,
finaluri nedorite; acest lucru este numit „ingrijorare”; uneori,
aceasta banda de magnetofon care zbarnaie in fundal este insotita de
imagini sau „filme mentale”. Chiar daca vocea este relevanta
pentru situatia curenta, ea va fi interpretata in termenii
trecutului; pentru ca vocea apartine mintii noastre conditionate,
care este rezultatul istoriei noastre de viata, dar al cadrului
mental cultural colectiv pe care l-am mostenit. Asa ca dvs. priviti
si evaluati prezentul prin prisma trecutului si obtineti o
perspectiva total eronata asupra lui. Nu de putine ori, vocea este
cel mai aprig dusman al dvs. Multi oameni traiesc avand in minte un
tiran care ii ataca si ii pedepseste continuu, acaparandu-le mare
parte din energia vitala. El este cauza nefericirii si a suferintei
neexprimate, si chiar a bolii.
Vestea buna este ca va puteti elibera
de mintea dvs. Aceasta este singura eliberare autentica. Puteti face
primul pas chiar acum. Incepeti sa va ascultati vocea care vorbeste
in capul dvs. cat puteti de des. Acordati o atentie deosebita
gandurilor repetitive sau tiparelor de gandire; poate ca aceste vechi
discuri de gramofon vorbesc in capul dvs. de ani intregi. Iata ce
inteleg eu prin „observarea ganditorului” — este un alt fel de
a spune: asculta-ti vocea mintii, acolo, ca spectator, ca martor.
Cand va ascultati vocea mintii,
incercati sa fiti impartial. Adica nu o judecati. Nu judecati si nu
condamnati ceea ce auziti, pentru ca asta ar insemna ca aceeasi voce
a intrat din nou pe usa din spate. Va veti da repede seama: vocea e
acolo, iar eu sunt aici, ascultand-o, urmarind-o. Constientizarea
faptului ca eu sunt — acest sentiment al propriei prezente — nu
este un gand. El vine de undeva de dincolo de minte.
(Puterea
prezentului – Curtea Veche, 2004)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu