Ganduri despre sanatate - Dumitru Constantin Dulcan

Gandul este viata. Gandurile noastre creeaza mediul inconjurator si lumea noastra. Gandul este o vibratie foarte subtila care se propaga in eter. Creierul decodifica gandurile sub forma de imagini. Gandurile noastre sunt active si constituie semintele pe care le-am plantat. Subconstientul nu este interesat daca gandurile noastre sunt bune sau rele, ci pur si simplu raspunde in deplina conformitate cu natura acestor ganduri.

Dumitru Constantin Dulcan

„Descoperirile fizicii cuantice au aratat ca mintea noastra e cea care face sa colapseze undele de energie si le transform in particule, adica in materie. A gandi inseamna a transforma nevazatul in vazut. Gandul e creator, e cea mai puternica forta din univers. Iar Dumnezeu ne-a dat puterea ca, din milioanele de realitati posibile, care exista in stare latenta, sa aducem pe pamant, cu gandurile noastre, doar una. Pe cea care seamana cel mai mult cu gandurile noastre.” - Dumitru Constantin Dulcan

Ceea ce traim este oglinda a ceea ce gandim si simtim

„Cand faceam cercetari pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia ca celulele au inteligenta lor. Si m-am speriat. Celulele reactionau la gandurile si sentimentele celui in cauza. S-a facut si un experiment in Occident, cu un esantion de ADN, recoltat de la un individ si dus la 1000 de km distanta, intr-un laborator. Persoana in cauza a fost pusa sa priveasca un film frumos, cu imagini minunate, care starneau bucurie. In acelasi timp, la 1000 de km distanta, masuratorile aratau cum spirala de ADN se relaxeaza. Cand imaginile au fost schimbate cu un film de groaza, ADN-ul a inceput, brusc, sa se restranga, contractandu-se. Afland asta, m-a chinuit o intrebare: cum stie corpul nostru ce e rau si ce e bine? Daca organismul nostru reactioneaza pozitiv la bine si negativ la rau, nu exista decat o singura mare concluzie”. - Dumitru Constantin Dulcan

Influentarea celulelor umane

Cleve Backster

In 1995 la Silva International Convention in Laredo, Cleve Backster a prezentat un material video cu o femeie care se uita la televizor in casa ei, in San Diego. Pe ecranul partajat au aparut in acelasi timp imagini cu femeia care privea la televizor si imaginea unui recipient, aflat in laboratorul lui Cleve Backster la cateva mii de km distanta, care continea celule albe (anticorpi) prelevate din corpul ei. Celulele aflate in laborator au reactionat cand posesoarea lor a vazut o scena la televizor cu o femeie care era atacata, aceasta dovedeste foarte clar ca celulele umane sunt unice pentru corpul fiecarei persoane si reactioneaza la emotiile pe care le simtim chiar daca sunt separate de corp.

„Aceste celule albe au un rol esential in sistemul imunitar de aceea sunt foarte importante. Munca depusa in sute de ore de testare a celulelor albe este absolut fascinanta. Nu exista nici o indoiala in legatura cu gandurile care pot patrunde fiecare celula a corpului nostru, fara a trece prin oricare din sistemele de comunicatii conventionale.

Cu alte cuvinte, in cazul in care gandurile dumneavoastra, atunci cand celulele sunt separate de corpul dumneavoastra reactioneaza la gandurile si sentimentele dumneavoastra, atunci celulele din corpul dumneavoastra, fara nici o indoiala, la gandurile si schimbarile emotionale, in special emotiile negative. Nimic nu este atat de distructiv cum este gandirea negativa. Sectiunea cu gandirea pozitiva nu este atat de evidenta, dar exista, ca cea negativa in care echupamentele au inregistrat reactii uriase.” - Cleve Backster

5 minute de manie sau suferinta imobilizeaza celulele gardian ale sistemului imunitar

„Cinci minute de manie sau suferinta imobilizeaza pentru 5, 6 ore celulele gardian ale sistemului imunitar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de aparare, iar milioanele de celule moarte, virusi si bacterii circula libere prin organism, se pot localiza undeva si declansa boala.” - Dumitru Constantin Dulcan

Intr-un studiu inceput la mijlocul anilor '50, un grup de studenti la medicina au fost testati si catalogati ca fiind ostili sau nu. Cand Dr. Redford Williams, de la Universitatea Duke, i-a reperat, douazeci de ani mai tarziu, numai 3 dintre cei 136 care nu fusesera etichetati drept ostili murisera. Din grupul celor care manifestau o ostilitate crescuta murisera 16, asa ca se pare ca vorbim despre un factor care mareste foarte mult riscul de deces. Interesant este ca cele mai multe morti ale celor furiosi s-au petrecut inainte ca acestia sa implineasca cincizeci de ani - se pare ca furiosii mor mai devreme.

Iertarea si beneficiile pentru sanatate

„Daca cineva imi greseste, fac un efort sa-l iert, gandindu-ma ca poate intr-o zi va intelege si el ceea ce inteleg eu acum. Sa iertam, fiindca iertarea face ca pH-ul corpului sa vireze spre unul alcalin, favorabil sanatatii. Sigur ca sunt si suferinte care nu pot fi evitate. Dar e important sa ramanem constienti ca fiecare minut de suferinta sau stres ia din viata celulei noastre.” - Dumitru Constantin Dulcan

„Iertand un om care ne-a jignit sau ne-a suparat ne putem vindeca de o boala grava. Roaga-te in permanenta ca toti cei din jurul tau sa fie fericiti, sanatosi si intreaga lume sa fie binecuvantata. Aceasta rugaciune va iradia atat de multa iubire catre intreaga lume incat iubirea se va intoarce la tine din belsug.” - Valeriu Popa

Daca exista un rol de cauzalitate intre iertare si sanatate, atunci reducerea furiei, anxietatii si depresiei poate explica cum functioneaza iertarea pe corpul uman. Cercetatorii de la Universitatea din Tennessee au descoperit ca beneficiile iertarii pentru sanatate vin in mare parte de la capacitatea sa de a reduce efectele emotiilor negative (sentimente de tensiune, furie, depresie, etc). Studiul evidentiaza ca aceasta cale mediaza cel mai complet relatia iertare-sanatate.

Tehnicile de relaxare si efectele terapeutice

„Toate tehnicile de relaxare se bazeaza pe respiratie. Oboseala vine si dintr-o lipsa de oxigenare a creierului. Stau cateva minute cu ochii inchisi, incerc sa imi reprezint oboseala ca senzatie la nivelul creierului si apoi, cu fiecare expiratie profunda imi imaginez ca o elimin. Fiecare isi poate crea propria lui tehnica. Eu nici pentru durerile de cap nu iau pastile. Ma relaxez, ma concentrez pe starea de bine si cald, o trec prin inima si apoi o trimit acolo unde ma doare. Fac asta de cateva ori si durerea dispare.” - Dumitru Constantin Dulcan

Relaxarea este un proces care reduce efectele stresului asupra corpului si mintii. Potrivit Mind/Body Medical Institute-Harvard University, intre 60 si 90% din totalul vizitelor medicale din Statele Unite sunt pentru tulburari legate de stres.

Beneficiile practicarii tehnicilor de relaxare

- incetinirea ritmului cardiac

- scaderea tensiunii arteriale

- reducerea activitatii hormonilor de stres

- cresterea fluxului sanguin in grupele mari de muschi

- reducerea tensiunii musculare si a durerilor cronice

- imbunatatirea capacitatii de concentrare

- scaderea oboselii

- reducerea furiei si a frustrarii

- cresterea increderii in gestionarea problemelor de sanatate

Tehnici de relaxare

• Tehnica autosugestiei
  Aceasta tehnica foloseste imagini vizuale si constientizarea corpului pentru a transpune o persoana intr-o stare profunda de relaxare. Persoana se imagineaza intr-un loc linistit si apoi se concentreaza pe diferite senzatii fizice, trecand de la picioare la cap. De exemplu, concentrarea pe senzatia de caldura si relaxare a membrelor, respiratia lenta, naturala.

• Tehnica respiratiei
  In tehnica respiratiei puneti o mana pe piept ai alta pe abdomen. Respirati lent, adanc, inspirand cat mai mult aer posibil. Pe masura ce faceti acest lucru, abdomenul trebuie sa impinga mana. Tineti-va respiratia si apoi expirati lent.

• Relaxarea musculara progresiva
  Aceasta tehnica presupune incordarea usoara si apoi relaxarea fiecarei grupe de muschi in parte, incepand cu muschii care actioneaza degetele de la picioare si terminand cu cei de la cap.

• Meditatia
  Doua dintre cele mai populare tehnici de meditatie sunt meditatia transcedentala (practicantii repeta o mantra, un cuvant sau o expresie) si meditatia mindfulness (practicantii isi indreapta atentia asupra gandurilor si a senzatiilor produse in corp).

• Meditatia ghidata
  Aceasta tehnica implica ascultarea unui terapeut antrenat care ghideaza practicantul intr-o stare de relaxare profunda. Aflat in stare de relaxare, imaginile care apar in mintea practicantului il pot ajuta sa descopere realizari importante cu privire la sanatate, starea sa emotionala, spirituala si fizica.

http://psychiatry.duke.edu/faculty/details/0100857

https://umm.edu/health/medical/altmed/treatment/relaxation-techniques

http://www.silvacourses.com/research/primary_perception_research.htm

http://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/stress-management/in-depth/relaxation-technique/art-20045368

http://www.huffingtonpost.com/2014/10/25/forgiveness-health-benefits_n_6029736.html

http://www.formula-as.ro/2015/1153/stil-de-viata-100/dr-constantin-dulcan-avem-nevoie-de-bucurie-ca-de-painea-cea-zilnica-18800

Furia si depresia - Emotiile negative si sanatatea

Daniel Goleman

Autor al bestseller-ului mondial Inteligenta Emotionala DANIEL GOLEMAN si-a creat o reputatie mondiala de jurnalist si cercetator in domeniul psihologiei clinice si stiintelor comportamentale, domenii in care si-a obtinut doctoratul la Universitatea Harvard. Redactor la The New York Times, a colaborat cu numeroase publicatii prestigioase, printre care People, Time, Journal of Social and Clinical Psychology, Publisher's Weekly, Journal of Transpersonal Psychology, Observer, American Journal of Psychotherapy, Journal of Consulting and Clinical Psychology si Journal of Applied Behavioral Science, fiind nominalizat de doua ori la Premiul Pulitzer. In prezent este copresedinte al Consortiului de Cercetare in Inteligenta Emotionala la Rutgers University si membru al American Association for the Advancement of Science.

Emotiile noastre pot fi foarte importante pentru starea de sanatate. Pe de o parte, datele stiintifice arata ca legatura dintre emotii si sanatate este foarte stransa in cazul sentimentelor negative: furie, anxietate, depresie. Daca sunt accentuate si prelungite, aceste stari pot creste vulnerabilitatea la boala, pot amplifica simptomele sau pot impiedica recuperarea. Pe de alta parte, starile pozitive, cum ar fi linistea si optimismul, par sa aiba efecte benefice asupra starii de sanatate, cu toate ca datele referitoare la acest proces nu sunt la fel de solide ca in cazul celor negative.

Daca vrem sa aflam de ce ne imbolnavim intr-un anumit moment, trebuie sa luam in considerare multi factori. Suntem expusi in mod constant actiunii unor microbi sau unor celule din corp care incep sa se transforme in tumori si, cu toate ca sistemul imunitar le supravegheaza in perrnanenta, exista multe lucruri care il pot slabi. Unul este ereditatea: putem mosteni o tendinta genetica de a contracta boli autoimune, cancer sau altele. Un alt factor este prostul obicei: fumatul poate provoca boli de plamani, iar alimentatia nepotrivita poate slabi sistemul imunitar. Mediul este si el un factor: poluarea aerului in timpurile moderne a cauzat o crestere sernnificativa a problemelor respiratorii, cum ar fi astmul.

O noua descoperire facuta in ultimii cinci sau zece ani afirma ca starile psihice pot influenta puterea sistemului imunitar si robustetea celui cardiovascular. Starile emotionale sunt singurele care au fost cercetate din punct de vedere stiintific. Cele daunatoare sunt furia sau ostilitatea, depresia - care nu include doar tristetea, ci si autocompatimirea, sentimentul de vinovatie si disperarea -, stresul, care consta in agitatie, nervozitate si anxietate, si reprimarea sau negarea anxietatii. Cele benefice sunt: calmul, optimisrnul, increderea, bucuria si bunavointa iubitoare.

Impactul acestor stari asupra sistemului imunitar este masurat prin cresterea sau descresterea numarului si a eficientei celulelor imunitare.

Prima stare psihica este furia. Dr. John Barefoot, de la Universitatea North Carolina, a testat oameni cu potentiale afectiuni grave ale inimii. Atunci cand au venit pentru masurarea blocajelor din artere, li s-a facut un test psihologic pentru a afla cat de furiosi sunt in general. De exernplu, au fost intrebati cat de des tipa la copiii lor. Cel mai redus blocaj al arterelor a fost deseoperit in cazul grupului celor mai putin furiosi, cei mai maniosi suferind de cel mai ridicat blocaj. Asta nu dovedeste ca furia blocheaza arterele, pentru ca un al treilea factor ar putea cauza atat furia, cat si blocajul.

Ne trebuie un alt studiu, care sa prezica starea unei persoane in viitor, pornind de la cea actuala. Dr. Redford Williams, de la Universitatea Duke, a studiat 2 000 de muncitori dintr-o uzina, care din intamplare, fusesera supusi cu douazeci si cinci de ani inainte unui test care includea si masurarea nivelului de ostilitate. Dintre cei care avusesera un procentaj foarte mic, murisera intre timp aproape 20 la suta. Aproximativ 30 la sura dintre cei cu un punctaj foarte mare murisera de inima, de cancer sau de alte boli, dar si din cauze ce nu aveau legatura cu starea de sanatate, de pilda accidentele. Asta sugereaza ca, daca sunteti o persoana cronic furioasa, aveti de 1,5 ori mai multe sanse de a muri in urmatorii doua zeci si cinci de ani decat un om care nu e manios.

Putem presupune ca accidentele au fost provocate de furie, dar nu stim asta cu siguranta, De atunci au mai aparut studii care au demonstrat ca furia este un factor puternic in cazul mortii premature. Intr-un studiu inceput la mijlocul anilor '50, un grup de studenti la medicina au fost testati si catalogati ca fiind ostili sau nu. Cand Williams i-a reperat, douazeci de ani mai tarziu, numai trei dintre cei 136 care nu fusesera etichetati drept ostili murisera. Din grupul celor care manifestau o ostilitate crescuta murisera 16, asa ca se pare ca vorbim despre un factor care mareste foarte mult riscul de deces. Interesant este ca cele mai multe morti ale celor furiosi s-au petrecut inainte ca acestia sa implineasca cincizeci de ani - se pare ca furiosii mor mai devreme.

Dr. Williams a studiat cu atentie si calitatea particulara a furiei, care pare sa conduca la o moarte timpurie, descoperind ca aceasta are trei componente. Prima este atitudinea cinica. Daca avem o perspectiva suspicioasa si negativa asupra oamenilor, atunci presupunem ca este foarte posibil ca ei sa ne ameninte si, prin urmare, e mai bine sa fim atenti. Aceasta atitudine permanenta de ostilitate conduce ulterior la sentimentul de furie, care ne face sa tipam si sa ne plangem fara incetare.

Cercetatorii de la Harvard Medical School au descoperit ca singura emotie des intalnita in cele doua ore care preced un atac de cord grav este furia. Odata instalate bolile de inima, furia pare sa fie deosebit de periculoasa. In cazul celor care au suferit deja un atac de cord, un acces de furie poate scadea eficienta inimii cu sapte sau mai multe procente, ceea ce inseamna o scadere periculoasa a fluxului de sange care trece prin inima. Studiile efectuate la facultatile de medicina de la Stanford si Yale au ararat ca persoanele care au suferit un prim atac de cord si se enerveaza foarte usor sunt de doua sau de trei ori mai predispuse sa moara de un nou infarct de-a lungul urmatorului deceniu. Riscul presupus de ostilitate ar putea fi mai mare pentru barbati decat pentru femei. Testosteronul este un hormon care, in timpul dezvoltarii in uter, determina fatul sa devina baiat. Barbatii au mult mai mult testosteron decat femeile. Acest hormon poate creste agresivitatea, cu toate ca exista o controversa in aceasta privinta. Insa oamenii care comit crime violente au un nivel al testosteronului mai mare decat cel obisnuit. In cazul unui nivel crescut al testosteronului ne place sa controlam situatia, astfel incat avem tendinta sa ne certam sau sa ne luptam mult mai des. Acest lucru pare sa ne faca mai vulnerabili la bolile de inima.

Urmatoarea stare psihica cu urmari nedorite pentru sanatate este depresia, care consta in tristete, autocompatimire si disperare. Exista multe studii pe care o sa le trec sumar in revista. Dovezile in cazul depresiei sunt mai solide in ceea ce priveste influentarea insanatosirii dupa o boala grava decat referitor la cauza initiala a bolii. De exemplu, intr-un studiu care a avut ca subiect femei suferind de cancer de san, cele mai deprimate au prezentat cel mai mic numar de celule naturale imunitare. Se pare ca una dintre sarcinile acestor celule este sa lupte cu cancerul, patruland prin corp in cautarea tumorilor care incep sa creaseca. Pacientii deprimati au cele mai putine celule de acest gen si, de asemenea, prezinta tumori care se intind mult mai repede in diferite parti ale corpului.

La Mt. Sinai Medical School din New York City, psihiatrii au evaluat nivelurile de depresie ale oamenilor in varsta sositi la spital cu fractura de bazin - un accident grav, care i-ar putea impiedica sa mai mearga vreodata. Comparativ cu cei deprimati, de trei ori mai multi dintre cei care nu erau deprimati au reusit sa mearga din nou, avand de noua ori mai multe sanse sa revina la starea de sanatate anterioara accidentului. Asadar, depresia pare sa aiba de-a face cu vindecarea oaselor sau cu functia de recuperare.

La Universitatea Minnesota, din 100 de pacienti care au suferit un transplant de maduva, 12 dintre cei 13 care au fost foarte deprimati inaite de operatie au murit in primul an de dupa transplant, in timp ce 34 dintre ceilalti 87 mai erau inca in viata dupa doi ani. Depresia reprezinta un risc medical si pentru supravietuitorii atacurilor de cord. La Universitatea din Montreal, in cazul pacientilor deprimati aflati sub tratament dupa un prim infarct, unul din opt era expus unui risc de cinci ori mai mare de a muri decat un pacient cu o boala similara de inima, dar care nu suferea de depresie.

 

Prezentare facuta de Daniel Goleman in cadrul celei de treia Conferinte Minte si Viata la Dharamsala, in 1990.

Emotii vindecatoare: Dialoguri cu Dalai Lama despre ratiune, emotii si sanatate (Curtea Veche 2008)