Optimismul si increderea - Emotiile pozitive si sanatatea

Daniel Goleman

Autor al bestseller-ului mondial Inteligenta Emotionala DANIEL GOLEMAN si-a creat o reputatie mondiala de jurnalist si cercetator in domeniul psihologiei clinice si stiintelor comportamentale, domenii in care si-a obtinut doctoratul la Universitatea Harvard. Redactor la The New York Times, a colaborat cu numeroase publicatii prestigioase, printre care People, Time, Journal of Social and Clinical Psychology, Publisher's Weekly, Journal of Transpersonal Psychology, Observer, American Journal of Psychotherapy, Journal of Consulting and Clinical Psychology si Journal of Applied Behavioral Science, fiind nominalizat de doua ori la Premiul Pulitzer. In prezent este copresedinte al Consortiului de Cercetare in Inteligenta Emotionala la Rutgers University si membru al American Association for the Advancement of Science.

Daca cercetarn starile psihice benefice, constatam efecte benefice pentru starea de sanatate a organismului. Sa incepem cu linistea sau starea de calm. Cele mai multe studii au fost facute pe oameni care au invatat un mod de relaxare, foarte adesea meditatia. Ei au descoperit ca aceste practici relaxeaza intr-adevar corpul - ceea ce doctorul Herbert Benson, de la Universitatea Harvard, numeste "raspunsul relaxarii" -, iar de aici rezulta foarte multe beneficii pentru sanatate.

Exista o serie de metode folosite in practica pentru a-i ajuta pe oameni sa devina mai calmi. In biofeedback, de exemplu, un electrod atasat muschiului din centrul fruntii oamenilor care tind sa se ingrijoreze produce un sunet ori de care ori muschii devin tensionati, astfel incat pacientul invata sa se relaxeze pentru a preveni aparitia sunetului. Relaxarea este mai eticienta, pentru ca, in acest caz, stiu cand anume muschiul este relaxat sau tensionat. Aceasta stare de calm aduce multe beneficii sanatatii. Am ararat ca celulele T si B se imputineaza in cazul studentilor care dau examene. Atunci cand unii dintre studentii de la Universitatea Ohio, aflati in sesiune, au meditat in fiecare zi, s-a observat ca numarul celulelor T a crescut. Cu cat meditau mai des si mai temeinic, cu atat mai puternic era efectul.

Optimismul, urmatoarea stare psihica pozitiva, este mai mult o perspectiva care are de-a face cu modul in care explicam lucrurile negative care apar in viata noastra, ferindu-ne de depresie si demoralizare in cazul unor suparari. De exemplu, atunci cand pierd un examen, unii spun ca asta s-a intamplat pentru ca sunt prosti. Ei explica acest lucru in termenii unei trasaturi stabile si permanente pe care o au. Aceasta este viziunea negativa sau pesimista. Altii spun ca au picat pentru ca a fost un examen greu, dar ca data viitoare vor invata mai temeinic. Ei explica evenimentele suparatoare in termenii unei situatii aflate in permanenta schimbare – o viziune mai apropiata de budism, cred. Sunt increzatori ca lucrurile vor sta altfel data viitoare. Intr-un studiu inceput in anii '40, studentii de la

Harvard au fost clasificati ca fiind optimisti sau pesimisti in functie de eseurile scrise despre evenimentele importante din viata lor. Dupa aproape treizeci de ani, a fost examinat istoricul medical al acelorasi studenti dupa terminarea facultatii. Incepand cu varsta de patruzeci de ani, pesimistii au avut necazuri si probleme de sanatate mult mai mari decat optimistii. La Universitatea Michigan, o clasificare asemanatoare a fost facuta in cazul pacientilor care au suferit o operatic de bypass. Optimistii au avut mai putine probleme in timpul interventiei si si-au revenit mai repede. Asadar, chiar si in aceasta situatie extrema, optimismul pare sa fie benefic pentru starea de sanatate.

O alta stare psihica pozitiva este increderea, sentimentul ca suntem capabili sa stapanim situatia. In Occident, ea este asociata adesea cu senzatia de control. O persoana increzatoare simte ca are lucrurile sub control. Anumite slujbe ii determina pe oameni sa simta ca au un control foarte redus asupra situatiei. De exemplu, un sofer de autobuz trebuie sa respecte un anumit orar. Trebuie sa se afle acolo unde este programat, indiferent ce se intampla, dar pe drum pot aparea situatii neprevazute, iar el nu poate controla asta. In cazul oamenilor cu astfel de servicii, se intalnesc aproape de trei ori mai multe cazuri de hipertensiune sau de alte probleme medicale decat in cazul celor care au mai mult control asupra a ceea ce fac.

Intr-un experiment repetat in cateva centre medicale, doi sobolani albi sunt pusi in custi alaturate. Amandurora li se administreaza simultan socuri electrice, dar unul beneficiaza de o maneta pe care o poate apasa pentru a opri socurile, pe cand celalalt nu are aceasta posibilitate. Primesc exact aceleasi socuri, dar numai unul le poate controla. Cel care nu le poate controla face un ulcer stomacal. Cand ambii sobolani sunt injectati cu celule canceroase, tumoarea se raspandeste mai rapid in cazul celui care nu detine controlul.

Pacientii internati in sanatorii sau in aziluri simt adesea ca nu detin niciun control, mai ales daca aceste institutii sunt conduse cu multa strictete. Psihologii de la Yale au convins conducerea unui azil sa permita unui grup de oameni in varsta sa aiba mai mult control asupra deciziilor, cum ar fi alegerea meniului sau a orelor de primire a vizitelor. Ei au dat fiecarui membru al acestui grup o planta de care sa aiba grija. Dupa un an, grupul inregistra doar jumatate din numarul de decese intalnit in cazul altor grupuri, ai caror membri nu detineau niciun control.

Prezentare facuta de Daniel Goleman in cadrul celei de-a treia Conferinta Minte si Viata la Dharamsala, in

1990.

Emotii vindecatoare: Dialoguri cu Dalai Lama despre ratiune, emotii si sanatate (Curtea Veche 2008)