Translate

miercuri, 25 noiembrie 2015

Efectele stresului



Stresul este un termen atat de comun in vocabularul nostru de la sfarsitul secolului XX, incat, uneori, intelesul sau este umbrit. Tehnic vorbind, o reactie de stres este un raspuns fizic si mental la o situatie potrivnica, in care sunt mobilizate resursele in caz de urgenta ale corpului - mecanismul "lupta sau fugi", inundand corpul cu hormoni meniti sa infrunte incercarile. Din nefericire, viata moderna declanseaza continuu acest raspuns atunci cand nu putemn nici sa luptam, nici sa fugim, ceea ce poate duce la o crestere a tensiunii sangvine si musculare, la iritabilitate, anxietate si depresie, precum si la o scadere a eficientei imunitare.

1. Sistemul nervos

Atunci cand apare stresul, fizic sau psihologic, corpul isi schimba brusc resursele energetice pentru a lupta cu amenintarea perceputa. In ceea ce este cunoscut ca "lupta sau fugi", sistemul nervos simpatic trimite un semnal glandelor suprarenale pentru elibera adrenalina si cortizolul. Acesti hormoni fac inima sa bata mai repede, cresc tensiunea arteriala, modifica procesul digestiv si cresc nivelul de glucoza in sange. In momentul in care criza este depasita, functiile corpului, de obicei, revin la normal.

2. Sistemul musculo-scheletic

In conditii de stres muschii sunt tensionati. Contractia musculara extinsa pe perioade mai lungi poate declansa dureri de cap, tensiune, migrene si diferite conditii musculo-scheletice.

3. Sistemul respirator

Stresul face ca respiratia sa fie ingreunata fapt ce poate cauza hiperventilatie - respiratie accelerata – ar putea induce atacuri de panica la unele persoane.

4. Sistemul cardio-vascular

Stresul acut - stresul de moment (de exemplu atunci cand sunteti blocati in trafic) - determina o crestere a frecventei cardiace si contractia puternica a muschiului inimii. Vasele de sange care conduc sangele catre grupele mari de muschi si la inima, cresc cantitatea de sange catre aceste parri ale corpului. Episoade repetate de stres acut pot provoca inflamarea arterelor coronariene, ceea ce poate sa conduca la atac de cord.

5. Sistemul endocrin

Glandele suprarenale

Atunci cand organismul este stresat, creierul trimite semnale de la hipotalamus, provocand cortexul suprarenal sa produca cortizol si medulara suprarenala sa produca epinefrina – asa-numitii "hormoni de stres".

Ficat

Cand cortizolul si adrenalina sunt eliberati, ficatul produce mai mult de glucoza, zaharul din sange pentru a produce energia necesara mecanismului "lupta sau fugi" in situatii de urgenta.

6. Sistemul gastro-intestinal

Esofag

Stresul va poate afecta apetitul determinand cresterea sau scaderea acestuia. In conditii de stres este posibil sa consumati mai multe alimente, sa cresteti consumul de tutun sau alcool, sa aveti arsuri la stomac sau reflux acid.

In conditii de stres stomacul dvs. poate reactiona resimtind emotii "fluturi in stomac", greata sau dureri. Este posibil sa apara senzatia de voma in cazul in care stresul este sever.

Intestine

Stresul poate afecta digestia si absortia nutrientilor. Stresul modifica felul in care mancarea circula, este gestionata si asimilat? de organism, ducand la constipatie sau diaree.

7. Sistemul de reproducere

La barbati excesul de cortizol produs stres, poate afecta functionarea normala a sistemuluide reproducere. Stresul cronic poate scadea nivelul de testosteron afectand procesul de producere al spermei si cauzand disfunctie erectila sau chiar impotenta.

In cazul femeilor, stresul poate provoca fluctuatii sau chiar intreruperi ale ciclul menstrual, senzatii si dureri mult mai acute si neplacute decat in mod obisnuit.

Cum combatem stresul?

Exista doua modalitati de a face fata: una sanatoasa si una mai putin sanatoasa. A face fata in mod sanatos presupune o abordare activa a rezolvarii problemei sau abordarea unor perspective diferite asupra acesteia, astfel incat sa nu mai para o problema. O alta metoda de a face fata in mod sanatos este stapanirea emotiilor care apar in situatii stresante, vorbind sau pastrand legatura cu ceilalti.

Actionam intr-un mod nesanatos atunci cand reprimam sau negam problema sau, pur si simplu, ne dorim ca ea sa dispara imaginandu-ne o stare mai placuta. In loc sa tratam problema, manifestam o preocupare constanta de a scapa de ea. Problema nu dispare si, chiar daca mintea ne zboara in alta parte, reactia corpului ramane.

Medicina comportamentala, o ramura medicala relativ noua, aplica metode comportamentale pentru sporirea starii de bine - inclusiv raspunsul biologic, meditatia si hipnoza.

Surse:
http://www.stress.org/stress-effects/
https://sleepfoundation.org/ask-the-expert/stress-and-insomnia
https://www.indiegogo.com/projects/olive-a-wearable-to-manage-stress#/
http://strengthology.net/physiological-strength-foundation-2/
http://www.livescience.com/39177-stress-emotion-control.html