Intr-una din Conferintele despre Viata
si Minte s-a discutat cazul unui baiat de 6 ani care s-a infuriat,
s-a dus la scoala cu un pistol si a ucis o fetita? Baiatul nu a fost
acuzat de crima.
Aceasta a declansat o lunga discutie in
cercul tibetan, dezbatanduse nuantele cazului. “Este furios”, a
spus in cele din urma Dalai Lama. “Acesta este cu siguranta un
exemplu de crima determinata de manie. Este de asemenea o crima
provocata de o mare doza de iluzie. Am oare dreptate sa presupun
ca acest baiat de 6 ani a dorit, poate,
sa o impuste pe fetita, dar ca nu a inteles prea clar faptul ca,
odata ce a comis fapta, fetita nu va mai reveni niciodata la viata?”
“Nu este clar daca el a inteles ce
este moartea”, am raspuns Daniel Goleman.
“Cum ar fi putut sa creada ca nu va
muri?” a intrebat Matthieu Richard cu o nuanta de scepticism.
“Chiar nu stia ce este moartea?”
“Aceasta intrebare tine de psihologia
cresterii”, am subliniat eu.
Mark Greenberg, specialist in
psihologia cresterii copiilor, a explicat: “Noi credem ca, pana la
varsta de 7 ani, majoritatea copiilor nu inteleg consecintele
permanente ale unei astfel de actiuni. Putem presupune ca ceea ce a
dorit el a fost s-o faca sa se simta prost sau chiar sa-i faca rau
fizic, dar intr-un mod temporar, nu definitiv.” Alan a atras
atentia asupra unuia dintre factorii care ar putea, la un copil de
varsta frageda, sa contribuie la aceasta “credinta magica” ca
moartea nu este definitiva. “Si sa tinem cont ca copiii de 6 ani se
uita la desene animate, in care personajele sunt ucise, le sunt
retezate capetele, cad in prapastie, sunt ciuruite de gloante, iar
dupa aceea isi revin. Din genul de informatii pe care le primesc din
media nu reiese clar ca moartea este ireversibila.”
“Asa este”, a fost de acord
Matthieu. “Am citit ca adolescentii americani vad 40.000 de astfel
de crime la televizor pana la varsta de 20 de ani. Cu siguranta ca
acest lucru are o influenta.”
Alan a profitat de aceasta observatie
pentru a formula o concluzie generala a discutiei de pe parcursul
zilei: “Poate ca morala intregii povesti este aceea ca noi toti
avem nevoie de mai multa claritate, ca trebuie sa fim mai
responsabili.”
Eckhart Tolle despre privitul la
televizor
Privitul la televizor este o activitate
de recreere preferata (mai degraba non-activitate) pentru milioane de
oameni din intreaga lume. Americanul cu varsta de saizeci de ani a
petrecut mai mult de cincisprezece ani in fata ecranul televizorului.
In multe alte tari, cifrele sunt similare.
Multi oameni considera privitul la
televizor o relaxare. Urmariti-va cu atentie si veti observa ca cu
cat petreceti mai mult timp in fata ecranul de televizor cu atat mai
mult activitatea gandire devine suspendata si urmaresti
talk-show-uri, jocuri si concursuri , sitcom-uri si chiar reclamesi
astfel aproape nici un gand nu este generat de mintea ta. Nu numai ca
nu-ti amintesti de problemele tale, dar vei deveni temporar liber de
tine - si ceea ce ar putea fi mai relaxant decat asta?
Vizionarea TV-ului creeaza un spatiu
interior? Te face sa fii prezent? Din pacate, nu. Atunci cand te uiti
la televizor, tendinta este ca mintea sa cada mai jos gandire, nu sa
se ridice deasupra. Televiziunea are acest lucru in comun cu alcool
si anumite alte droguri. Televizorul ofera o oarecare linistire a
mintii, dar platesti din nou un pret foarte mare: pierderea
constientei. Ca si alte droguri are o calitate foarte puternica de a
crea dependenta.
O solutie la aceasta problema este de a
opri vizionarea televizorul cu totul. Dar daca acest lucru nu este
posibil. O solutie foarte practica si realista este sa priviti la
televizor cat mai constient posibil. Cum facem acest lucru?
Evita vizionarea de programe si reclame
care au o succesiune rapida de imagini care se schimba la fiecare
doua sau trei secunde sau mai putin. Vizionarea excesiva la televizor
si a acestor programe, in special, sunt in mare parte responsabile
pentru disfunctia deficitului de atentie, o disfunctie mentala care
afecteaza in prezent milioane de copii in intreaga lume. O atentie de
scurta durata face toate perceptiile si relatiile superficiale si
nesatisfacatoare. Orice ai face, orice actiune efectuati in aceasta
stare este lipsita de calitate deoarece calitatea necesita o atentie.
Privitul la televizor des si pe
perioade lungi de timp te face nu doar iconstient, el induce, de
asemenea, pasivitatea si va seaca de energie. De aceea, mai degraba
decat sa va uitati la intamplare, mai bine alegti un program pe care
vreti sa-l vizionati. Pastrativa atentia cat mai mult timp in
iteriorul corpului dvs in timp ce priviti la televizor, simtiti
energia vitala din interior. Ca alternativa fiti constienti de
respiratia dvs din timp in timp. Priviti in afara ecranului la
intervale regulate, astfel incat sa nu acapareze complet atentia si
simtul vizual. Nu cresteti volumul mai tare decat este necesar pentru
ca televizorul sa nu va copleseasca la nivel auditiv. Utilizati
butonul MUTE in timpul reclamelor. Asigurati-va ca nu va duciti la
culcare imediat dupa oprirea televizorul sau, chiar mai rau, nu
adormiti cu televizorul pornit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu