Conectivitatea si bunavointa iubitoare - Emotiile pozitive si sanatatea

Autor al bestseller-ului mondial Inteligenta Emotionala DANIEL GOLEMAN si-a creat o reputatie mondiala de jurnalist si cercetator in domeniul psihologiei clinice si stiintelor comportamentale, domenii in care si-a obtinut doctoratul la Universitatea Harvard. Redactor la The New York Times, a colaborat cu numeroase publicatii prestigioase, printre care People, Time, Journal of Social and Clinical Psychology, Publisher's Weekly, Journal of Transpersonal Psychology, Observer, American Journal of Psychotherapy, Journal of Consulting and Clinical Psychology si Journal of Applied Behavioral Science, fiind nominalizat de doua ori la Premiul Pulitzer. In prezent este copresedinte al Consortiului de Cercetare in Inteligenta Emotionala la Rutgers University si membru al American Association for the Advancement of Science.

Daca cercetarn starile psihice benefice, constatam efecte benefice pentru starea de sanatate a organismului. Sa incepem cu linistea sau starea de calm. Cele mai multe studii au fost facute pe oameni care au invatat un mod de relaxare, foarte adesea meditatia. Ei au descoperit ca aceste practici relaxeaza intr-adevar corpul - ceea ce doctorul Herbert Benson, de la Universitatea Harvard, numeste "raspunsul relaxarii" -, iar de aici rezulta foarte multe beneficii pentru sanatate.O alta stare psihica foarte importanta este dispozitia de a fi prietenos sau, in termeni psihologici, conectivitatea sociala: masura in care cineva isi poate face multi prieteni sau poate gasi oameni care sa-i furnizeze sprijin emotional. Cercetatorii s-au orientat din nou spre studentii aflati in sesiune – un experiment natural pentru stres. Cei care s-au simtit singuri au inregistrat cele mai putine celule imunitare in timpul examenelor. In cazul femeilor suferind de cancer de san, cele care au avut parte de un sprijin social mai larg au prezentat cu 30 la suta mai multe celule decat cele care nu aveau prea multe legaturi sociale.

Intr-un studiu al Universitatii California, cercetatorii au intervievat 5 000 de oameni dintr-un oras mare si i-au intrebat cati prieteni au si cator oameni le pasa de ei. Nu era vorba doar de prietenii, ci si de diferite moduri in care oamenii iau parte la viata cornunitatii: prin organizatii civice, biserica, intalniri publice, sedinte cu parintii, tot ceea ce da sentimentul de conectivitate intr-o comunitate mai larga. Dupa noua ani, in randul celor care aveau foarte putini prieteni existau de doua ori mai multe decese decat in randul celor care aveau foarte multi. Multe alte studii au descoperit ca factorul conectivitatii sociale are legatura cu rata mortalitatii. Datorita unor asemenea descoperiri, care dernonstreaza ca legaturile umane amortizeaza efectele stresului, bolnavii sunt din ce in ce mai des plasati in anumite cercuri care acorda sprijin emotional, alaturi de cei care sufera de aceeasi boala. Ideea potrivit careia, daca exista oameni carora le pasa de tine si daca si tie iti pasa de altii, asta te face sa beneficiezi de o stare de sanatate mai buna, a fost foarte controversata. Acum aproape zece ani, doctorul David Spiegel, de la Universitatea Stanford, a incercat acest lucru in cazul femeilor suferind de cancer la san aflat intr-un stadiu avansat, presupunand ca nu avea cum sa le dauneze si ca le-ar fi putut ajuta sa abordeze corect din punct de vedere emotional ceea ce in acel stadiu reprezenta o afectiune aproape sigur letala. Femeilor dintr-un grup li s-a administrat tratamentul medicamentos obisnuit. Cele dintr-un alt grup au primit acelasi tratament, dar s-au intalnit pentru terapie de grup o data pe saptamana, timp de un an. Au vorbit despre sentimentele lor referitoare la cancer si la ceea ce a insemnat boala pentru familiile lor. Au devenit prietene apropiate, intalnirile generand multe astfel de relatii. Au invatat si tehnici autohipnotice pentru controlul asupra durerii.

Dupa aceasta, cercetatorii au studiat rata mortalitatii in cadrul ambelor grupuri, in urrnatorii zece ani. Dupa doi sau trei ani, diferentele au inceput sa se vada, Femeile care au participat la terapia de grup au murit intr-un numar mai mic decat cele care au beneficiat numai de tratamentul obisnuit. Dupa zece ani, rata mortalitatii era de doua ori mai mare in grupul care beneficiase doar de tratamentul medicamentos.

Aceasta influenta a fost studiata si in cazul animalelor. O maimuta tinuta in cusca a fost supusa actiunii unor lumini puternice si a unor sunete bubuitoare, dupa care a fost masurat nivelul de cortizol, un hormon produs de corp ca raspuns la stres si frica si care suprima activitatea sistemului imunitar. Cand a mai fost adusa o maimuta in cusca, a fost produsa doar jumatate din cantitatea initiala de hormon. Cu alte cinci maimute in cusca, luminile si zgomotele nu au avut niciun efect asupra cantitatii de cortizol secretat. Intr-un caz asemanator, au fost folositi iepuri pentru studierea bolilor de inima. Au primit o alimentatie care produce blocaje arteriale. Cativa iepuri au fost luati din grup si ingrijiti ca animale de casa, cu multa afectiune. Acestia au prezentat blocaje mai reduse ale arterelor decat ceilalti. O alta stare psihica pozitiva este bucuria sau fericirea. Cercetatorii de la Harvard au masurat hormonii oamenilor care urrnaresc comedii si au descoperit ca nivelul de cortizol era redus, iar cel al celulelor imunitare crescuse. Asadar, rasul conteaza, cu toate ca nu putem spune daca are un efect medical semnificativ. Un alt studiu a descoperit ca urmarirea comediilor creste numarul celulelor T si ca oamenii care rad mult prezinta de obicei cea mai mare crestere a numarului acestor celule in timpul filmului. Un studiu asemanator a urmarit treizeci si sase de femei cu cancer de san care avusesera tumori. Unele nu au mai avut probleme ulterioare, dar la altele cancerul a recidivat. Dupa sapte ani, douazeci si patru dintre ele murisera. Testele psihologice initiale au aratat ca singura diferenta intre cele care au supravietuit si cele care au murit a fost un sentiment al bucuriei in viata. Cercetatorii au fost surprinsi de faptul ca bucuria s-a dovedit a fi un factor mult mai puternic de prezicere a celor care vor trai si a celor care vor muri decat numarul de zone in care s-a raspandit cancerul. (Este nevoie ca aceste date sa fie intarite si de alte experimente inainte de a putea trage vreo concluzie definitiva in acest sens.)

Ne-a mai ramas bunavointa iubitoare, cu toate ca in acest caz datele sunt cele mai putine si cele mai speculative. Doctorul David McClelland, de la Harvard, a rugat niste pacienti sa urmareasca un film foarte emotionant, in care Maica Tereza ingrijea niste bolnavi. Alti pacienti au urmarit un film despre nazisti, care i-a infuriat foarte tare. A existat o crestere de scurta durata a numarului de celule T in randul celor care au urmarit filmul cu Maica Tereza. Daca dupa film au petrecut o ora meditand la bunavointa iubitoare, gandindu-se la toti oamenii din viata lor care au fost afectuosi cu ei, cresterea numarului de celule T a avut o durata mai mare. Inducerea acestei stari psihice pare sa stimuleze si sa intareasca celulele T si sistemul imunitar in general, cu toate ca nu stim daca gradul de schimbare a functiilor imunitare in acest caz are vreo semnificatie medicala.

Prezentare facuta de Daniel Goleman in cadrul celei de-a treia Conferinta Minte si Viata la Dharamsala, in

1990.

Emotii vindecatoare: Dialoguri cu Dalai Lama despre ratiune, emotii si sanatate (Curtea Veche 2008)