 |
| Daniel Goleman |
Autor al bestseller-ului mondial
Inteligenta Emotionala DANIEL GOLEMAN si-a creat o reputatie mondiala
de jurnalist si cercetator in domeniul psihologiei clinice si
stiintelor comportamentale, domenii in care si-a obtinut doctoratul
la Universitatea Harvard. Redactor la The New York Times, a colaborat
cu numeroase publicatii prestigioase, printre care People, Time,
Journal of Social and Clinical Psychology, Publisher's Weekly,
Journal of Transpersonal Psychology, Observer, American Journal of
Psychotherapy, Journal of Consulting and Clinical Psychology si
Journal of Applied Behavioral Science, fiind nominalizat de doua ori
la Premiul Pulitzer. In prezent este copresedinte al Consortiului de
Cercetare in Inteligenta Emotionala la Rutgers University si membru
al American Association for the Advancement of Science.
Emotiile noastre pot fi foarte importante pentru starea de sanatate. Pe de o parte, datele stiintifice arata ca legatura dintre emotii si sanatate este foarte stransa in cazul sentimentelor negative: furie, anxietate, depresie. Daca sunt accentuate si prelungite, aceste stari pot creste vulnerabilitatea la boala, pot amplifica simptomele sau pot impiedica recuperarea. Pe de alta parte, starile pozitive, cum ar fi linistea si optimismul, par sa aiba efecte benefice asupra starii de sanatate, cu toate ca datele referitoare la acest proces nu sunt la fel de solide ca in cazul celor negative.
Daca vrem sa aflam de ce ne imbolnavim
intr-un anumit moment, trebuie sa luam in considerare multi factori.
Suntem expusi in mod constant actiunii unor microbi sau unor celule
din corp care incep sa se transforme in tumori si, cu toate ca
sistemul imunitar le supravegheaza in perrnanenta, exista multe
lucruri care il pot slabi. Unul este ereditatea: putem mosteni o
tendinta genetica de a contracta boli autoimune, cancer sau altele.
Un alt factor este prostul obicei: fumatul poate provoca boli de
plamani, iar alimentatia nepotrivita poate slabi sistemul imunitar.
Mediul este si el un factor: poluarea aerului in timpurile moderne a
cauzat o crestere sernnificativa a problemelor respiratorii, cum ar
fi astmul.
O noua descoperire facuta in ultimii
cinci sau zece ani afirma ca starile psihice pot influenta puterea
sistemului imunitar si robustetea celui cardiovascular. Starile
emotionale sunt singurele care au fost cercetate din punct de vedere
stiintific. Cele daunatoare sunt furia sau ostilitatea, depresia -
care nu include doar tristetea, ci si autocompatimirea, sentimentul
de vinovatie si disperarea -, stresul, care consta in agitatie,
nervozitate si anxietate, si reprimarea sau negarea anxietatii.
Cele benefice sunt: calmul, optimisrnul, increderea, bucuria si
bunavointa iubitoare.Sa trecem la anxietate sau stres,
care poarta numele de agitatie sau neliniste in sistemul Abhidharma.
In cadrul unui experiment, au fost puse in aceeasi cusca patru
maimute masculi care nu se mai vazusera inainte. Maimutelor, prin
natura lor, le place sa aiba un comandant si hotarasc cine e seful
luptandu-se ; odata ce s-a decis acest lucru, toata lumea urmeaza
ordinele si viata decurge pasnic, in fiecare saptamana, cercetatorii
au scos din cusca doua maimute, aducand altele doua in locul lor,
ceea ce insemna ca ele trebuiau sa se lupte din nou pentru a stabili
ierarhia. Cercetatorii au facut acest lucru un an, timp in care au
tinut intr-o alta cusca aceleasi cinci maimute. Dupa aceea, au
descoperit ca maimutele care fusesera schimbate prezentau blocaje
arteriale. Seful grupului suferea de cea mai grava boala de inima,
pentru ca luptase cel mai mult. Interesant este ca seful celuilalt
grup prezenta
cel mai mic nivel al blocajului - este
mai sanatos sa fii sef atunci cand nimeni nu se lupta.
Un alt mod de a privi anxietatea a fost
furnizat de studiul facut asupra oamenilor care traiau in apropierea
reactorului nuclear de la Three Mile Island. Sangele celor care,
traind langa reactor si, din aceasta cauza, fiind anxiosi si
tematori, continea mai purine celule T si B decat cel al persoanelor apartinand aceleiasi comunitati, dar
care locuiau mai departe de uzina nucleara. Asadar, teama si grijile
par sa influenteze sistemul imunitar.
Dar studiile referitoare la sistemele
imunitare sunt mai ambigue decat cele care au demonstrat efecte
corelate. De exemplu, medicinistii de la Universitatea Ohio care
studiau pentru licenta - aflandu-se astfel sub un stres major - au
prezentat scaderi importante ale nivelului celulelor T si B, precum
si un numar mai mare de raceli si gripe. Cele mai semnificative
inforrnatii provin de la o unitate de cercetare a racelilor din
Anglia, in asociere cu Universitatea Carnegie-Mellon, care expune
sistematic voluntarii actiunii virusurilor racelii. Nu orice persoana
expusa raceste - depinde de robustetea sistemului imunitar in
momentul respectiv. Dar stresul si anxietatea par cruciale. Dintre
cei care prezentau un stres minor in momentul expunerii la virus, 27
la suta au racit; dintre cei care prezentau un stres major, s-au
imbolnavit 47 la suta. Imaginea de ansamblu pare sa sugereze ca
starile de agitatie si de tulburare maresc riscul de boala, Howard
Friedman, de la Universitatea California din Irvine, a analizat
datele a peste 100 de studii, care puneau in legatura emotiile
predominante ale oamenilor cu starea lor de sanatate. In comparatie cu omul mediu, cei
care tind in mod obisnuit sa fie ostili si furiosi, foarte anxiosi,
tristi, pesimisti sau tensionati erau expusi unui risc dublu in
privinta contractarii unei boli grave, inclusiv astm, migrene
cronice, ulcere stomacale, boli de inima si artrita.
Ultima emotie daunatoare, studiata
foarte mult, este reprimarea sau negarea. Cred ca aceasta este
legata, intr-un sens larg, de anumite aspecte ale ignorantei si
amagirii in Abhidharma. Gary Schwartz si colegii sai de la Harvard au
cercetat acum cativa ani muschii faciali care exprima emotiile, in
special muschiul din centrul fruntii, care devine tensionat atunci
cand suntem ingrijorati. Oamenii cu multe dureri de cap au adesea un
nivel ridicat al tensiunii acestui muschi. Uneori, muschiul este
tensionat fara a da la iveala vreo cuta. Din aceasta cauza,
cercetatorii au folosit un electrod pentru a determina tensiunea.
Anumite persoane, cu un nivel ridicat al tensiunii acestui muschi, au
spus ca se simt bine si ca nu sunt ingrijorate. Acestea au fost
observate in continuare si s-a descoperit ca negau ceea ce se
petrecea de fapt in corpul lor. Cercetatorii au facut in asa fel
incat sa-i agite pe acesti oameni din punct de vedere fizic,
masurandu-le tensiunea musculara si pulsul, care exprima agitatia
fizica, iar apoi i-au intrebat daca se simt relaxati sau tensionati.
Multi oameni spun ca sunt tensionati atunci cand corpul lor este
intr-adevar tensionat, dar acestia au sustinut ca nu erau tensionati,
desi corpul lor prezenta aceasta stare. Despre astfel de oameni se
spune ca neaga. Cei care "reprima" pot fi mai sensibili la
astm, hipertensiune si raceli, in cazul femeilor suferind de cancer
de san care isi reprima starea de tensiune, tumoarea poate recidiva.
Repet, asadar, reprimarea pare sa fie daunatoare sanatatii.
Prezentare facuta de Daniel Goleman
in cadrul celei de treia Conferinte Minte si Viata la Dharamsala, in
1990.
Emotii vindecatoare: Dialoguri cu
Dalai Lama despre ratiune, emotii si sanatate (Curtea Veche 2008)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu