Stresul, anxietatea si negarea - Emotiile negative si sanatatea

Daniel Goleman

Autor al bestseller-ului mondial Inteligenta Emotionala DANIEL GOLEMAN si-a creat o reputatie mondiala de jurnalist si cercetator in domeniul psihologiei clinice si stiintelor comportamentale, domenii in care si-a obtinut doctoratul la Universitatea Harvard. Redactor la The New York Times, a colaborat cu numeroase publicatii prestigioase, printre care People, Time, Journal of Social and Clinical Psychology, Publisher's Weekly, Journal of Transpersonal Psychology, Observer, American Journal of Psychotherapy, Journal of Consulting and Clinical Psychology si Journal of Applied Behavioral Science, fiind nominalizat de doua ori la Premiul Pulitzer. In prezent este copresedinte al Consortiului de Cercetare in Inteligenta Emotionala la Rutgers University si membru al American Association for the Advancement of Science.

Emotiile noastre pot fi foarte importante pentru starea de sanatate. Pe de o parte, datele stiintifice arata ca legatura dintre emotii si sanatate este foarte stransa in cazul sentimentelor negative: furie, anxietate, depresie. Daca sunt accentuate si prelungite, aceste stari pot creste vulnerabilitatea la boala, pot amplifica simptomele sau pot impiedica recuperarea. Pe de alta parte, starile pozitive, cum ar fi linistea si optimismul, par sa aiba efecte benefice asupra starii de sanatate, cu toate ca datele referitoare la acest proces nu sunt la fel de solide ca in cazul celor negative.

Daca vrem sa aflam de ce ne imbolnavim intr-un anumit moment, trebuie sa luam in considerare multi factori. Suntem expusi in mod constant actiunii unor microbi sau unor celule din corp care incep sa se transforme in tumori si, cu toate ca sistemul imunitar le supravegheaza in perrnanenta, exista multe lucruri care il pot slabi. Unul este ereditatea: putem mosteni o tendinta genetica de a contracta boli autoimune, cancer sau altele. Un alt factor este prostul obicei: fumatul poate provoca boli de plamani, iar alimentatia nepotrivita poate slabi sistemul imunitar. Mediul este si el un factor: poluarea aerului in timpurile moderne a cauzat o crestere sernnificativa a problemelor respiratorii, cum ar fi astmul.

O noua descoperire facuta in ultimii cinci sau zece ani afirma ca starile psihice pot influenta puterea sistemului imunitar si robustetea celui cardiovascular. Starile emotionale sunt singurele care au fost cercetate din punct de vedere stiintific. Cele daunatoare sunt furia sau ostilitatea, depresia - care nu include doar tristetea, ci si autocompatimirea, sentimentul de vinovatie si disperarea -, stresul, care consta in agitatie, nervozitate si anxietate, si reprimarea sau negarea anxietatii. Cele benefice sunt: calmul, optimisrnul, increderea, bucuria si bunavointa iubitoare.Sa trecem la anxietate sau stres, care poarta numele de agitatie sau neliniste in sistemul Abhidharma. In cadrul unui experiment, au fost puse in aceeasi cusca patru maimute masculi care nu se mai vazusera inainte. Maimutelor, prin natura lor, le place sa aiba un comandant si hotarasc cine e seful luptandu-se ; odata ce s-a decis acest lucru, toata lumea urmeaza ordinele si viata decurge pasnic, in fiecare saptamana, cercetatorii au scos din cusca doua maimute, aducand altele doua in locul lor, ceea ce insemna ca ele trebuiau sa se lupte din nou pentru a stabili ierarhia. Cercetatorii au facut acest lucru un an, timp in care au tinut intr-o alta cusca aceleasi cinci maimute. Dupa aceea, au descoperit ca maimutele care fusesera schimbate prezentau blocaje arteriale. Seful grupului suferea de cea mai grava boala de inima, pentru ca luptase cel mai mult. Interesant este ca seful celuilalt grup prezenta

cel mai mic nivel al blocajului - este mai sanatos sa fii sef atunci cand nimeni nu se lupta.

Un alt mod de a privi anxietatea a fost furnizat de studiul facut asupra oamenilor care traiau in apropierea reactorului nuclear de la Three Mile Island. Sangele celor care, traind langa reactor si, din aceasta cauza, fiind anxiosi si tematori, continea mai purine celule T si B decat cel al persoanelor apartinand aceleiasi comunitati, dar care locuiau mai departe de uzina nucleara. Asadar, teama si grijile par sa influenteze sistemul imunitar.

Dar studiile referitoare la sistemele imunitare sunt mai ambigue decat cele care au demonstrat efecte corelate. De exemplu, medicinistii de la Universitatea Ohio care studiau pentru licenta - aflandu-se astfel sub un stres major - au prezentat scaderi importante ale nivelului celulelor T si B, precum si un numar mai mare de raceli si gripe. Cele mai semnificative inforrnatii provin de la o unitate de cercetare a racelilor din Anglia, in asociere cu Universitatea Carnegie-Mellon, care expune sistematic voluntarii actiunii virusurilor racelii. Nu orice persoana expusa raceste - depinde de robustetea sistemului imunitar in momentul respectiv. Dar stresul si anxietatea par cruciale. Dintre cei care prezentau un stres minor in momentul expunerii la virus, 27 la suta au racit; dintre cei care prezentau un stres major, s-au imbolnavit 47 la suta. Imaginea de ansamblu pare sa sugereze ca starile de agitatie si de tulburare maresc riscul de boala, Howard Friedman, de la Universitatea California din Irvine, a analizat datele a peste 100 de studii, care puneau in legatura emotiile predominante ale oamenilor cu starea lor de sanatate. In comparatie cu omul mediu, cei care tind in mod obisnuit sa fie ostili si furiosi, foarte anxiosi, tristi, pesimisti sau tensionati erau expusi unui risc dublu in privinta contractarii unei boli grave, inclusiv astm, migrene cronice, ulcere stomacale, boli de inima si artrita.

Ultima emotie daunatoare, studiata foarte mult, este reprimarea sau negarea. Cred ca aceasta este legata, intr-un sens larg, de anumite aspecte ale ignorantei si amagirii in Abhidharma. Gary Schwartz si colegii sai de la Harvard au cercetat acum cativa ani muschii faciali care exprima emotiile, in special muschiul din centrul fruntii, care devine tensionat atunci cand suntem ingrijorati. Oamenii cu multe dureri de cap au adesea un nivel ridicat al tensiunii acestui muschi. Uneori, muschiul este tensionat fara a da la iveala vreo cuta. Din aceasta cauza, cercetatorii au folosit un electrod pentru a determina tensiunea. Anumite persoane, cu un nivel ridicat al tensiunii acestui muschi, au spus ca se simt bine si ca nu sunt ingrijorate. Acestea au fost observate in continuare si s-a descoperit ca negau ceea ce se petrecea de fapt in corpul lor. Cercetatorii au facut in asa fel incat sa-i agite pe acesti oameni din punct de vedere fizic, masurandu-le tensiunea musculara si pulsul, care exprima agitatia fizica, iar apoi i-au intrebat daca se simt relaxati sau tensionati. Multi oameni spun ca sunt tensionati atunci cand corpul lor este intr-adevar tensionat, dar acestia au sustinut ca nu erau tensionati, desi corpul lor prezenta aceasta stare. Despre astfel de oameni se spune ca neaga. Cei care "reprima" pot fi mai sensibili la astm, hipertensiune si raceli, in cazul femeilor suferind de cancer de san care isi reprima starea de tensiune, tumoarea poate recidiva. Repet, asadar, reprimarea pare sa fie daunatoare sanatatii. 

Prezentare facuta de Daniel Goleman in cadrul celei de treia Conferinte Minte si Viata la Dharamsala, in 1990.

Emotii vindecatoare: Dialoguri cu Dalai Lama despre ratiune, emotii si sanatate (Curtea Veche 2008)

Furia si depresia - Emotiile negative si sanatatea

Daniel Goleman

Autor al bestseller-ului mondial Inteligenta Emotionala DANIEL GOLEMAN si-a creat o reputatie mondiala de jurnalist si cercetator in domeniul psihologiei clinice si stiintelor comportamentale, domenii in care si-a obtinut doctoratul la Universitatea Harvard. Redactor la The New York Times, a colaborat cu numeroase publicatii prestigioase, printre care People, Time, Journal of Social and Clinical Psychology, Publisher's Weekly, Journal of Transpersonal Psychology, Observer, American Journal of Psychotherapy, Journal of Consulting and Clinical Psychology si Journal of Applied Behavioral Science, fiind nominalizat de doua ori la Premiul Pulitzer. In prezent este copresedinte al Consortiului de Cercetare in Inteligenta Emotionala la Rutgers University si membru al American Association for the Advancement of Science.

Emotiile noastre pot fi foarte importante pentru starea de sanatate. Pe de o parte, datele stiintifice arata ca legatura dintre emotii si sanatate este foarte stransa in cazul sentimentelor negative: furie, anxietate, depresie. Daca sunt accentuate si prelungite, aceste stari pot creste vulnerabilitatea la boala, pot amplifica simptomele sau pot impiedica recuperarea. Pe de alta parte, starile pozitive, cum ar fi linistea si optimismul, par sa aiba efecte benefice asupra starii de sanatate, cu toate ca datele referitoare la acest proces nu sunt la fel de solide ca in cazul celor negative.

Daca vrem sa aflam de ce ne imbolnavim intr-un anumit moment, trebuie sa luam in considerare multi factori. Suntem expusi in mod constant actiunii unor microbi sau unor celule din corp care incep sa se transforme in tumori si, cu toate ca sistemul imunitar le supravegheaza in perrnanenta, exista multe lucruri care il pot slabi. Unul este ereditatea: putem mosteni o tendinta genetica de a contracta boli autoimune, cancer sau altele. Un alt factor este prostul obicei: fumatul poate provoca boli de plamani, iar alimentatia nepotrivita poate slabi sistemul imunitar. Mediul este si el un factor: poluarea aerului in timpurile moderne a cauzat o crestere sernnificativa a problemelor respiratorii, cum ar fi astmul.

O noua descoperire facuta in ultimii cinci sau zece ani afirma ca starile psihice pot influenta puterea sistemului imunitar si robustetea celui cardiovascular. Starile emotionale sunt singurele care au fost cercetate din punct de vedere stiintific. Cele daunatoare sunt furia sau ostilitatea, depresia - care nu include doar tristetea, ci si autocompatimirea, sentimentul de vinovatie si disperarea -, stresul, care consta in agitatie, nervozitate si anxietate, si reprimarea sau negarea anxietatii. Cele benefice sunt: calmul, optimisrnul, increderea, bucuria si bunavointa iubitoare.

Impactul acestor stari asupra sistemului imunitar este masurat prin cresterea sau descresterea numarului si a eficientei celulelor imunitare.

Prima stare psihica este furia. Dr. John Barefoot, de la Universitatea North Carolina, a testat oameni cu potentiale afectiuni grave ale inimii. Atunci cand au venit pentru masurarea blocajelor din artere, li s-a facut un test psihologic pentru a afla cat de furiosi sunt in general. De exernplu, au fost intrebati cat de des tipa la copiii lor. Cel mai redus blocaj al arterelor a fost deseoperit in cazul grupului celor mai putin furiosi, cei mai maniosi suferind de cel mai ridicat blocaj. Asta nu dovedeste ca furia blocheaza arterele, pentru ca un al treilea factor ar putea cauza atat furia, cat si blocajul.

Ne trebuie un alt studiu, care sa prezica starea unei persoane in viitor, pornind de la cea actuala. Dr. Redford Williams, de la Universitatea Duke, a studiat 2 000 de muncitori dintr-o uzina, care din intamplare, fusesera supusi cu douazeci si cinci de ani inainte unui test care includea si masurarea nivelului de ostilitate. Dintre cei care avusesera un procentaj foarte mic, murisera intre timp aproape 20 la suta. Aproximativ 30 la sura dintre cei cu un punctaj foarte mare murisera de inima, de cancer sau de alte boli, dar si din cauze ce nu aveau legatura cu starea de sanatate, de pilda accidentele. Asta sugereaza ca, daca sunteti o persoana cronic furioasa, aveti de 1,5 ori mai multe sanse de a muri in urmatorii doua zeci si cinci de ani decat un om care nu e manios.

Putem presupune ca accidentele au fost provocate de furie, dar nu stim asta cu siguranta, De atunci au mai aparut studii care au demonstrat ca furia este un factor puternic in cazul mortii premature. Intr-un studiu inceput la mijlocul anilor '50, un grup de studenti la medicina au fost testati si catalogati ca fiind ostili sau nu. Cand Williams i-a reperat, douazeci de ani mai tarziu, numai trei dintre cei 136 care nu fusesera etichetati drept ostili murisera. Din grupul celor care manifestau o ostilitate crescuta murisera 16, asa ca se pare ca vorbim despre un factor care mareste foarte mult riscul de deces. Interesant este ca cele mai multe morti ale celor furiosi s-au petrecut inainte ca acestia sa implineasca cincizeci de ani - se pare ca furiosii mor mai devreme.

Dr. Williams a studiat cu atentie si calitatea particulara a furiei, care pare sa conduca la o moarte timpurie, descoperind ca aceasta are trei componente. Prima este atitudinea cinica. Daca avem o perspectiva suspicioasa si negativa asupra oamenilor, atunci presupunem ca este foarte posibil ca ei sa ne ameninte si, prin urmare, e mai bine sa fim atenti. Aceasta atitudine permanenta de ostilitate conduce ulterior la sentimentul de furie, care ne face sa tipam si sa ne plangem fara incetare.

Cercetatorii de la Harvard Medical School au descoperit ca singura emotie des intalnita in cele doua ore care preced un atac de cord grav este furia. Odata instalate bolile de inima, furia pare sa fie deosebit de periculoasa. In cazul celor care au suferit deja un atac de cord, un acces de furie poate scadea eficienta inimii cu sapte sau mai multe procente, ceea ce inseamna o scadere periculoasa a fluxului de sange care trece prin inima. Studiile efectuate la facultatile de medicina de la Stanford si Yale au ararat ca persoanele care au suferit un prim atac de cord si se enerveaza foarte usor sunt de doua sau de trei ori mai predispuse sa moara de un nou infarct de-a lungul urmatorului deceniu. Riscul presupus de ostilitate ar putea fi mai mare pentru barbati decat pentru femei. Testosteronul este un hormon care, in timpul dezvoltarii in uter, determina fatul sa devina baiat. Barbatii au mult mai mult testosteron decat femeile. Acest hormon poate creste agresivitatea, cu toate ca exista o controversa in aceasta privinta. Insa oamenii care comit crime violente au un nivel al testosteronului mai mare decat cel obisnuit. In cazul unui nivel crescut al testosteronului ne place sa controlam situatia, astfel incat avem tendinta sa ne certam sau sa ne luptam mult mai des. Acest lucru pare sa ne faca mai vulnerabili la bolile de inima.

Urmatoarea stare psihica cu urmari nedorite pentru sanatate este depresia, care consta in tristete, autocompatimire si disperare. Exista multe studii pe care o sa le trec sumar in revista. Dovezile in cazul depresiei sunt mai solide in ceea ce priveste influentarea insanatosirii dupa o boala grava decat referitor la cauza initiala a bolii. De exemplu, intr-un studiu care a avut ca subiect femei suferind de cancer de san, cele mai deprimate au prezentat cel mai mic numar de celule naturale imunitare. Se pare ca una dintre sarcinile acestor celule este sa lupte cu cancerul, patruland prin corp in cautarea tumorilor care incep sa creaseca. Pacientii deprimati au cele mai putine celule de acest gen si, de asemenea, prezinta tumori care se intind mult mai repede in diferite parti ale corpului.

La Mt. Sinai Medical School din New York City, psihiatrii au evaluat nivelurile de depresie ale oamenilor in varsta sositi la spital cu fractura de bazin - un accident grav, care i-ar putea impiedica sa mai mearga vreodata. Comparativ cu cei deprimati, de trei ori mai multi dintre cei care nu erau deprimati au reusit sa mearga din nou, avand de noua ori mai multe sanse sa revina la starea de sanatate anterioara accidentului. Asadar, depresia pare sa aiba de-a face cu vindecarea oaselor sau cu functia de recuperare.

La Universitatea Minnesota, din 100 de pacienti care au suferit un transplant de maduva, 12 dintre cei 13 care au fost foarte deprimati inaite de operatie au murit in primul an de dupa transplant, in timp ce 34 dintre ceilalti 87 mai erau inca in viata dupa doi ani. Depresia reprezinta un risc medical si pentru supravietuitorii atacurilor de cord. La Universitatea din Montreal, in cazul pacientilor deprimati aflati sub tratament dupa un prim infarct, unul din opt era expus unui risc de cinci ori mai mare de a muri decat un pacient cu o boala similara de inima, dar care nu suferea de depresie.

 

Prezentare facuta de Daniel Goleman in cadrul celei de treia Conferinte Minte si Viata la Dharamsala, in 1990.

Emotii vindecatoare: Dialoguri cu Dalai Lama despre ratiune, emotii si sanatate (Curtea Veche 2008)

Conectivitatea si bunavointa iubitoare - Emotiile pozitive si sanatatea

Autor al bestseller-ului mondial Inteligenta Emotionala DANIEL GOLEMAN si-a creat o reputatie mondiala de jurnalist si cercetator in domeniul psihologiei clinice si stiintelor comportamentale, domenii in care si-a obtinut doctoratul la Universitatea Harvard. Redactor la The New York Times, a colaborat cu numeroase publicatii prestigioase, printre care People, Time, Journal of Social and Clinical Psychology, Publisher's Weekly, Journal of Transpersonal Psychology, Observer, American Journal of Psychotherapy, Journal of Consulting and Clinical Psychology si Journal of Applied Behavioral Science, fiind nominalizat de doua ori la Premiul Pulitzer. In prezent este copresedinte al Consortiului de Cercetare in Inteligenta Emotionala la Rutgers University si membru al American Association for the Advancement of Science.

Daca cercetarn starile psihice benefice, constatam efecte benefice pentru starea de sanatate a organismului. Sa incepem cu linistea sau starea de calm. Cele mai multe studii au fost facute pe oameni care au invatat un mod de relaxare, foarte adesea meditatia. Ei au descoperit ca aceste practici relaxeaza intr-adevar corpul - ceea ce doctorul Herbert Benson, de la Universitatea Harvard, numeste "raspunsul relaxarii" -, iar de aici rezulta foarte multe beneficii pentru sanatate.O alta stare psihica foarte importanta este dispozitia de a fi prietenos sau, in termeni psihologici, conectivitatea sociala: masura in care cineva isi poate face multi prieteni sau poate gasi oameni care sa-i furnizeze sprijin emotional. Cercetatorii s-au orientat din nou spre studentii aflati in sesiune – un experiment natural pentru stres. Cei care s-au simtit singuri au inregistrat cele mai putine celule imunitare in timpul examenelor. In cazul femeilor suferind de cancer de san, cele care au avut parte de un sprijin social mai larg au prezentat cu 30 la suta mai multe celule decat cele care nu aveau prea multe legaturi sociale.

Intr-un studiu al Universitatii California, cercetatorii au intervievat 5 000 de oameni dintr-un oras mare si i-au intrebat cati prieteni au si cator oameni le pasa de ei. Nu era vorba doar de prietenii, ci si de diferite moduri in care oamenii iau parte la viata cornunitatii: prin organizatii civice, biserica, intalniri publice, sedinte cu parintii, tot ceea ce da sentimentul de conectivitate intr-o comunitate mai larga. Dupa noua ani, in randul celor care aveau foarte putini prieteni existau de doua ori mai multe decese decat in randul celor care aveau foarte multi. Multe alte studii au descoperit ca factorul conectivitatii sociale are legatura cu rata mortalitatii. Datorita unor asemenea descoperiri, care dernonstreaza ca legaturile umane amortizeaza efectele stresului, bolnavii sunt din ce in ce mai des plasati in anumite cercuri care acorda sprijin emotional, alaturi de cei care sufera de aceeasi boala. Ideea potrivit careia, daca exista oameni carora le pasa de tine si daca si tie iti pasa de altii, asta te face sa beneficiezi de o stare de sanatate mai buna, a fost foarte controversata. Acum aproape zece ani, doctorul David Spiegel, de la Universitatea Stanford, a incercat acest lucru in cazul femeilor suferind de cancer la san aflat intr-un stadiu avansat, presupunand ca nu avea cum sa le dauneze si ca le-ar fi putut ajuta sa abordeze corect din punct de vedere emotional ceea ce in acel stadiu reprezenta o afectiune aproape sigur letala. Femeilor dintr-un grup li s-a administrat tratamentul medicamentos obisnuit. Cele dintr-un alt grup au primit acelasi tratament, dar s-au intalnit pentru terapie de grup o data pe saptamana, timp de un an. Au vorbit despre sentimentele lor referitoare la cancer si la ceea ce a insemnat boala pentru familiile lor. Au devenit prietene apropiate, intalnirile generand multe astfel de relatii. Au invatat si tehnici autohipnotice pentru controlul asupra durerii.

Dupa aceasta, cercetatorii au studiat rata mortalitatii in cadrul ambelor grupuri, in urrnatorii zece ani. Dupa doi sau trei ani, diferentele au inceput sa se vada, Femeile care au participat la terapia de grup au murit intr-un numar mai mic decat cele care au beneficiat numai de tratamentul obisnuit. Dupa zece ani, rata mortalitatii era de doua ori mai mare in grupul care beneficiase doar de tratamentul medicamentos.

Aceasta influenta a fost studiata si in cazul animalelor. O maimuta tinuta in cusca a fost supusa actiunii unor lumini puternice si a unor sunete bubuitoare, dupa care a fost masurat nivelul de cortizol, un hormon produs de corp ca raspuns la stres si frica si care suprima activitatea sistemului imunitar. Cand a mai fost adusa o maimuta in cusca, a fost produsa doar jumatate din cantitatea initiala de hormon. Cu alte cinci maimute in cusca, luminile si zgomotele nu au avut niciun efect asupra cantitatii de cortizol secretat. Intr-un caz asemanator, au fost folositi iepuri pentru studierea bolilor de inima. Au primit o alimentatie care produce blocaje arteriale. Cativa iepuri au fost luati din grup si ingrijiti ca animale de casa, cu multa afectiune. Acestia au prezentat blocaje mai reduse ale arterelor decat ceilalti. O alta stare psihica pozitiva este bucuria sau fericirea. Cercetatorii de la Harvard au masurat hormonii oamenilor care urrnaresc comedii si au descoperit ca nivelul de cortizol era redus, iar cel al celulelor imunitare crescuse. Asadar, rasul conteaza, cu toate ca nu putem spune daca are un efect medical semnificativ. Un alt studiu a descoperit ca urmarirea comediilor creste numarul celulelor T si ca oamenii care rad mult prezinta de obicei cea mai mare crestere a numarului acestor celule in timpul filmului. Un studiu asemanator a urmarit treizeci si sase de femei cu cancer de san care avusesera tumori. Unele nu au mai avut probleme ulterioare, dar la altele cancerul a recidivat. Dupa sapte ani, douazeci si patru dintre ele murisera. Testele psihologice initiale au aratat ca singura diferenta intre cele care au supravietuit si cele care au murit a fost un sentiment al bucuriei in viata. Cercetatorii au fost surprinsi de faptul ca bucuria s-a dovedit a fi un factor mult mai puternic de prezicere a celor care vor trai si a celor care vor muri decat numarul de zone in care s-a raspandit cancerul. (Este nevoie ca aceste date sa fie intarite si de alte experimente inainte de a putea trage vreo concluzie definitiva in acest sens.)

Ne-a mai ramas bunavointa iubitoare, cu toate ca in acest caz datele sunt cele mai putine si cele mai speculative. Doctorul David McClelland, de la Harvard, a rugat niste pacienti sa urmareasca un film foarte emotionant, in care Maica Tereza ingrijea niste bolnavi. Alti pacienti au urmarit un film despre nazisti, care i-a infuriat foarte tare. A existat o crestere de scurta durata a numarului de celule T in randul celor care au urmarit filmul cu Maica Tereza. Daca dupa film au petrecut o ora meditand la bunavointa iubitoare, gandindu-se la toti oamenii din viata lor care au fost afectuosi cu ei, cresterea numarului de celule T a avut o durata mai mare. Inducerea acestei stari psihice pare sa stimuleze si sa intareasca celulele T si sistemul imunitar in general, cu toate ca nu stim daca gradul de schimbare a functiilor imunitare in acest caz are vreo semnificatie medicala.

Prezentare facuta de Daniel Goleman in cadrul celei de-a treia Conferinta Minte si Viata la Dharamsala, in

1990.

Emotii vindecatoare: Dialoguri cu Dalai Lama despre ratiune, emotii si sanatate (Curtea Veche 2008)