Translate

vineri, 31 ianuarie 2014

Vindecarea prin sunete - Deepak Chopra

Teoria campurilor unificate
Revolutia cuantica a facut sa devina inevitabila schimbarea perspectivei noastre privitoare la lume. Fizica cuantica a dovedit ca varietatea infinita de lucruri din jurul nostru – stele, galaxii, munti, copaci, fluturi etc – este conectata prin campuri cuantice infinite, eterne, nelimitate, un fel de patura invizibila pe care sunt brodate toate detaliile creatiei. Obiecte care noua ni se par separate si distincte sunt, de fapt, tesute toate in desenul acestei imense paturi. Se considera, la ora actuala, ca exista un super camp, denumit campul unificat, realitatea suprema care sustine tot ceea ce exista in natura.

Aceasta descoperire, conform careia materia este o fluctuatie de energie ce imbraca diferite aspecte, a alimentat revolutia cuantica al carei lider a fost Einstein alaturi de colaboratorii lui la inceputul secolului trecut.

Cum suntem noi conectati la campul unificat? Prin “fire” invizibile, compuse din vibratii abia perceptibile, pe care Ayurveda le denumeste “sunetul primordial”.

Inteleptii care au initiat Ayurveda afirmau ca descoperisera aceste legaturi, care actioneaza ca un adeziv al universului, prin acele sunete care patrundeau in starea lor de constientizare. Pentru ca au avut capacitatea sa le auda, inteleptii puteau si sa le reproduca si sa le transmita mai departe. Un sunet primordial poate fi reprodus sau incantat cu voce tare; totusi, devine si mai puternic daca este folosit intern, ca un sunet mental.

Nici nu implinise bine varsta de 75 de ani, ca Molly Sanders incepuse sa aiba ceva probleme cu inima. Incepuse sa sufere crize repetate de dureri sacaitoare in piept, diagnosticate drept angina pectorala.

Molly isi notase in jurnalul ei 15 episoade de angina pectorala din ianuarie pana in mai, cate 3 in fiecare luna. Unele erau mai slabe si treceau dupa unul sau doua minute, altele mai severe care smulgeau durere din adancul pieptului timp de aproape 10 minute, slabindu-i puterile.

Cand a mers la cardiolog, testele lui Molly nu au evidentiat blocaje serioase ale arterelor coronariene. La fel ca in cazul celor mai multe persoane in varsta, arterele se intarisera intr-o oarecare masura, insa nu se observau depuneri de tesut gras care sa saraceasca in oxigen muschiul inimii. Totusi, mai exista un gen de angina, care este provocat de spasmele coronariene, exact boala de care suferea Molly. Arterele din corpul ei erau atat de inguste incat cel mai mic efort sau stres, chiar insesizabil, le bloca intr-atat incat sa declanseze un atac de angina.

Medicul ei i-a recomandat sa nu mai faca efort sustinut de acum inainte si i-a prescris o medicatie standard pentru stabilizarea situatiei vaselor de sange, dar ea isi dorea sa faca tot posibilul pentru a evita tratamentul pe termen lung.

La inceputul lunii iunie, la sfatul fiului ei, Molly a devenit pacient al Chopra Center. Dupa analiza bolii, Molly a inceput sa urmeze meditatia si a inceput sa asculte sunetele naturii in fiecare zi. Apoi a inceput sa incanteze cu voce tare sunetul asociat cu centrul inimii.

In conformitate cu Tantra, o traditie spirituala foarte asemanatoare cu principiile ayurvedice, fiecare dintre noi detine sapte centre de energie, cunoscute drept chakre. Aceste chakre pot fi concepute ca puncte de jonctiune intre minte si materie.

Primul centru aflat la baza coloanei vertebrale, este asociat cu problemele fundamentale de supravietuire. Cel de-al doilea, din zona aparatului de reproducere, guverneaza creatia. Cel de-al treilea, localizat in plexul solar, este legat de puterea personala. Al patrulea centru, aflat in inima, este important pentru relatiile omului. Cea de-a cincea chakra, localizata in gat, este responsabila pentru modul in care ne exprimam. Cea de-a sasea este localizata intre ochi (al treilea ochi) si este centrul pentru introspectie si intuitie. Cel de-al saptelea centru se gaseste ca o coroana deasupra capului si se spune ca se deschide cand experimentam stadii mai inalte ale constiintei.

Chakrele
Fiecare chakra are o mantra asociata cu ea. In conformitate cu Tantra, prin exprimarea mantrei in timp ce iti concentrezi atentia asupra unei anumite chakre, se pot elibera energii care ar putea fi blocate in acea zona a corpului.

Mantrele pentru fiecare dintre cele 7 centre de energie:

Chakra Localizare Mantra
Prima chakra Baza coloanei vertebrale LAM
A doua chakra Organele genitale VAM
A treia chakra Plexul solar RAM
A patra chakra Inima YUM
A cincea chakra Gatul HUM
A sasea chakra Al treilea ochi SHAM
A saptea chakra Coroana OM


Molly a fost incurajata sa incanteze sunetul pentru chakra inimii de mai multe ori pe zi. Doua luni mai tarziu spunea: “Mi-a disparut orice durere!”. Atacurile de angina incetasera la doar o saptamana dupa ce incepuse sa foloseasca mantra chakrei inimii si nu mai revenisera de atunci. Cei mai multi suferinzi de angina sunt extrem de sceptici cand vine vorba despre insanatosirea lor, chiar si intr-o forma usoara.

Vindecarea prin sunete
Cum explica Ayurveda efectele folosirii sunetelor pentru a ne vindeca? Din punct de vedere intelectual, nu este posibil sa analizam toate vibratiile care ne influenteaza viata. Oscilatia atomilor din care se compun celulele corpului nostru, bataile inimii, ritmurile planetelor – fiecare dintre acestea ne influenteaza viata in moduri abia perceptibile, dar profunde. In conformitate cu Ayurveda, multitudinea de vibratii diferite care ne compun existenta “se dezarmonizeaza” uneori. Aceasta dizarmonie sadeste semintele bolii ce se va instala.

In aceasta situatie, Ayurveda ne spune ca este bine sa apelam la un anumit sunet, special ales, ca si cum ar fi un mulaj sau un model dezlipit de pe celulele tulburate, pentru a le determina sa intre din nou in armonie. Nu din punct de vedere fizic, ci refacand secventa de sunet din miezul fiecarei celule.

In cazul unor afectiuni de angina, creierul transmite semnale specifice care duc la constrictia arterelor, operand prin molecule-mesager ce stimuleaza celulele nervoase si ale muschilor din straturile de mijloc ale vaselor de sange. Contractiile pe care le simtea Molly erau cauzate de un mesaj inadecavat. Unele medicamente se bazeaza exact pe acest aspect atunci cand inhiba actiunea mesagerilor chimici ai creierului, astfel incat mesajul lor sa nu fie transmis. Dar sursa reala a acestor molecule este mintea; daca un astfel de sunet a avut acces direct la procesul de gandire si a corectat impulsurile creierului, atunci tratamentul ar trebui sa fie chiar mai eficient si mai bland. Acesta este scopul urmarit de sunetele vindecatoare.
Descoperirea conform careia organismul uman este, in mod fundamental, o retea de sunete a venit ca o revelatie, iar cand a fost pusa in practica, a condus la rezultate remarcabile.
In numai cateva ore imaginea de sine a unui om se poate schimba complet; deseori oamenii relateaza transformari dramatice ale puterii lor de perceptie. Faptul ca putem sa ne folosim de un sunet care sa ne vindece este ilustrarea perfecta a proverbului ayurvedic care spune ca “lumea este asa cum esti tu”. Cand perceptia ta se deschide “in lumea din sinea ta”, la fel se intampla si “dincolo, in afara ta”.


Sanatatea Perfecta – Deepak Chopra



vineri, 24 ianuarie 2014

Imbatranirea - pierderea apei din celule

Contrar credintei populare, nu sunteti 75% sau 80% apa. Ati fost candva, cu mult timp in urma, atunci cand erati bebelus, proaspat iesit din pantecele mamei. Dar acum cantitatea de lichid din organismul dvs. este de aproape 50%. Ce s-a intamplat? Ei bine, ati imbatranit si factori interni si externi v-au distrus celulele si le-au slabit capacitatea de a retine apa. Acest lucru explica semnele de imbatranire care au aparut inainte sau, daca sunteti norocos, dupa ce ati implinit 30 de ani: pielea de devenit mai uscata, au aparut riduri fine, s-a schimbat modul in care dormiti, adaptabilitatea dvs. a fost puternic zdruncinata, digestia s-a incetinit si energia a devenit schimbatoare. Va plangeti de tot mai multe dureri, aveti nevoie de mai multa cofeina pentru a rezista o zi intreaga si va este din ce in ce mai greu sa va mentineti greutatea. Aceste lucruri nu s-au intamplat peste noapte, desi poate vi s-a parut asa intr-o zi cand brusc ati observat aceste schimbari in oglinda, pe cantar, sau in cabinetul medicului.

Ceea ce s-a petrecut este o scadere lenta, inevitabila, a capacitatii dvs. de a va mentine hidratati, ceea ce nu are nimic de a face cu cata apa consumati. Hidratarea inseamna cantitatea de apa pe care celulele o pot absorbi si folosi eficient.

Chiar daca beti 4 litri de apa pe zi tot puteti fi deshidratati. Cum este posibil asta? Daca celulele dvs. nu pot retine apa de care au nevoie pentru a sustine functiile celulare, atunci chiar daca beti toata apa din lume, nu ati obtine nimic. Fiecare parte a corpului de la creier pana la tendoanele si ligamentele piciorului, are nevoie de apa pentru a functiona la parametrii corecti. Fara suficienta apa in celulele lor, organele nu pot sa realizeze functiile obisnuite sau sa comunice unul cu altul.

In corpul dvs. Exista doua tipuri de apa – apa intracelulara, apa functionala care ajuta la mentinerea in buna stare a celulelor si apa uzata deseu care pluteste printre celule, acel tip de apa care va va imbatrani si va va face sa va simtiti grasi si lipsiti de energie. Ochii si gleznele umflate, burta balonata sunt exemple de apa uzata, extracelulara si semne ca organismul dvs. nu foloseste apa in mod eficient. Aceste degradari pot sa apara oriunde, in vasele de sange, in inima sau alti muschi, in piele sau in ficat.

Howard Murad
Ganditi-va la un vas de sange tanar si puternic, ca o casa noua. Acum imaginati-va aceeasi casa plina de gauri microscopice prin care se scurge apa. Acea apa a iesit din sistem si a devenit deseu. Apa functionala sustine activitatea celulara si astfel viata va permite sa fiti sanatosi, frumosi si plini de vigoare. Imperativ este a tine apa acolo unde este nevoie de ea. Daca celulele sunt poroase si compromise este foarte important ca intai de toate sa coaseti acele rupturi, apoi trebuie sa va asigurati ca veti consuma apa de inalta calitate.

Oricat de multa apa ati bea daca aceasta nu intra si nu ramane in celulele dumneavoastra, nu este niciodata suficienta pentru a va face sa va simtiti bine si hidratati.

Howard Murad – Secretul Apei - Terapia prin hidratare celulara


Hidratarea inseamna introducerea apei in celula. Membrana celulara (membrana plasmatica, plasmalema) este o structura celulara ce delimiteaza si compartimenteaza continutul celular. Constituie o bariera selectiva pentru pasajul moleculelor si ionilor. Este o structura bidimensionala continua cu grosimea de 6-9 nm si cu proprietati caracteristice de permeabilitate selectiva, ce confera individualitate celulei. Membrana celulara este permeabila numai pentru apa structurata, cu o anumita tensiune superficiala si alcalina. Acestea sunt proprietatile unei ape de calitate.

luni, 20 ianuarie 2014

Puterea contemplatiei

Ce este realitatea? Este ceea ce auzim, vedem, intr-un cuvant, percepem in starea de veghe. Intreaga noastra perceptie este trecuta prin filtrul mintii care ne decodifica informatia. Dar mintea nu se multumeste doar cu asta si in acelasi timp adauga si etichete (bun-rau, frumos-urat, cald-rece, intuneric-lumina etc.), deformam realitatea.

Cat de mult deformam noi realitatea?
In vorbirea curenta spunem “este frig”, insa in realitate noi nu masuram frigul, ci doar caldura. Asadar, am introdus un cuvant, un concept care descrie lipsa caldurii. La fel este cu intunericul. Spunem “este intuneric”, insa noi nu masuram intunericul, ci doar lumina, intunericul este lipsa luminii. Prin intermediul dualitatii incercam sa definim mai repede si mai usor o stare. Dar oare nu procedam la fel si in privinta dualitatii bine-rau? Raspunsul il primim de la Eckhart Tolle in articolul: “Binele superior,dincolo de bine si rau”.

Daniel Goleman in “Inteligenta Emotionala” ne invita sa descoperim puterea contemplatiei.

Exista doua niveluri diferite ale realitatii: experienta bruta, asa cum este ea si stratul suprapus al reactiei mentale fata de ea (ganduri, pareri, opinii, senzatii, emotii etc.). Daca separam experienta bruta de stratul mental suprapus acesteia, putem elibera un spaţiu mental (adica putem face o pauza in sirul gandurilor). In acest spatiu este loc pentru a examina daca nu cumva adapostim presupuneri care deformeaza realitatea, opinii neintemeiate sau perceptii inselatoare. Putem vedea in ce fel suntem definiti de gandurile si sentimentele noastre, pe masura ce vin si se duc - putem sa ne vedem chiar si lentilele (modul propriu de a defini lumea).

Contemplatia este doar un simplu martor la ceea ce se intampla in minte, fara sa se reactioneze in vreun fel; acest tip de constientizare ne permite sa experimentam lucrurile fara sa le judecam sau sa le interpretam, fara sa ne agatam de ele sau sa ne impotrivim. Aceasta calitate a constientizarii cercetatoare depaseste nivelul la care doar ne gandim la ceea ce se intampla, inaintand catre o ascultare intimă mai profunda, care observa gandurile si sentimentele in timp ce ele vin si se duc.

Daca privim doar prin lentilele presupunerilor noastre, ale opiniilor si convingerilor noastre, nu ne dam seama de felul in care aceste lentile deformează realitatea momentului. Mai mult, faptul ca ne multumim cu presupunerile noastre ne impiedica sa cercetam contemplativ ceea ce se intampla in realitate.

Aducand gandurile si sentimentele noastre in lumina unei atentii care observa, putem vedea lucrurile asa cum sunt de fapt si nu asa cum credem noi ca sunt. In decursul acestei cercetari contemplative nu facem decat sa ne observam reactiile, fara sa ne identificam cu ele.

Asadar, contemplatia ne permite sa traim experienta in mod direct, nu prin lentilele aburite ale presupunerilor si asteptarilor noastre, ci cu o constiinta exploratoare. Natura cercetatoare a contemplatiei este una dintre calitatile ei esentiale.

Un invatator i-a intrebat pe copiii din clasa intai ce culoare au merele. Majoritatea copiilor au raspuns „rosie”, iar cativa au spus „verde”. Dar un alt copil a ridicat mana si a spus: „alb”. Invatatorul a explicat cu rabdare ca merele sunt rosii sau verzi, iar uneori galbene, dar niciodata albe. Dar copilul a insistat. In cele din urma, el a spus: “priviti in interior”.

In absenta contemplatiei, perceptia ne mentine la suprafa si adesea pierdem alte niveluri ale realitatii.

In vechea limba Pali pe care o vorbea Buddha, termenul pentru cercetarea contemplativa este “vipassana”, care, in traducere literala, inseamna „a vedea lucrurile asa cum sunt de fapt”. Primul pas catre aceasta viziune clara il facem atunci cand ne oprim si devenim contemplativi, intrerupand fluxul gandurilor, al sentimentelor si al reactiilor noastre obisnuite.

joi, 16 ianuarie 2014

Suntem actori pe scena vietii

Prosopon

In teatrul Greciei antice actorii purtau pe fata niste masti care aveau darul de a revela caracterul si starea emotionala a personajului. Prosopon este termenul grecesc care defineste aceasta masca si poate fi tradus prin persoana.





Maya plasa iluziei

 Lumea este un teatru pe care noi il numim viata si ne confundam existenta cu rolul pe care il jucam pe aceasta scena. Suntem invaluiti in iluzia existentei maya si consideram realitatea ca fiind strans legata de existenta materiala.





Jocul copilariei
 Vechii intelepti din India considerau lumea ca fiind lila, un fel de joc divin pe care il joaca Dumnezeu. Este un joc pe care constiinta il joaca, ascunzandu-se in lumea formei.


Sfintii, inteleptii, fiintele iluminate, artistii, poetii sunt cei care ne invita sa iesim din scena si sa devenim spectatori, sa cunoastem realitatea suprema, o lume dincolo de forma. O lume a linistii, armoniei, iubirii, intelegerii, compasiunii, acceptarii.

Lumea reala este dincolo de orizontul mintii. Noi vedem lumea prin plasa dorintelor noastre, impartita in bine si rau, in durere si placere, just si fals, interior si exterior.

Vrem pace, iubire, fericire si cream durere, vrajba si razboi. Vrem longevitate, insa nu respectam principiile cumpatarii, vrem prietenie insa exploatam.

Ca sa vedem universul asa cum este in realitate, trebuie sa trecem dincolo de aceasta plasa, dincolo de iluzia maya. Si nu este un lucru prea greu, caci plasa este plina de gauri, sunt ferestre si porti prin care suntem invitati sa vedem dincolo de lumea materiala.

Sursa a tot ceea ce exista este Posibilitatea Infinita, Realitatea Suprema, care este in noi si care isi proiecteaza puterea, lumina si iubirea asupra fiecarei experiente.

duminică, 18 august 2013

Meditatia ca tratament - Deepack Chopra

Studiile din ultimii ani au evidentiat ca lunea la ora noua au loc mai multe infarcturi decat la orice alte ore si zile ale saptamanii. Persoanele cele mai putin predispuse sa sufere un infarct fatal sunt cele care manifesta un nivel ridicat de satisfactie fata de munca lor.

Asadar, incepem sa realizam ca optiunea joaca un rol important in acest caz. Cu toate ca infarcturile se presupune ca au loc aleatoriu, reiese totusi ca macar unele sunt controlate de persoanele care le-au suferit. Anumite persoane care isi urasc job-ul isi exprima sentimentul lunea dimineata, inducandu-si astfel singuri un infarct, in timp ce acele persoane carora le place slujba lor nu o fac.

In medicina conventionala nu exista niciun mecanism cunoscut pentru a-ti induce singur un infarct folosindu-ti mintea. Din perspectiva ayurvedica, inima este o copie a acelorasi impulsuri care ocupa mintea, inclusiv a dezamagirilor, temerilor si frustarilor mintii.

Orice insatisfactie se manifesta fizic, deoarece toate gandurile noastre se transforma in compusi chimici. Cand suntem fericiti, compusii chimici din creier circula prin tot corpul, transmitand fiecarei celule aceasta stare. Cand primesc mesajul, celulele “devin fericite” si ele, la randul lor; cu alte cuvinte, incep sa functioneze mai eficient, influentandu-si propriile procese chimice. Daca suntem deprimati, pe de alta parte, se intampla exact contrariul. Tristetea este transmisa fiecarei celule, generand durerea de inima, cazul infarctului, iar sistemul imunitar slabeste. Orice gandim si facem incepe in iteriorul organismului nostru, pentru ca mai apoi sa iasa la suprafata si sa prinda viata.

Ati auzit probabil despre experimente in care subiecti aflati in stare de hipnoza ajung sa aiba mainile mai calde, sa le apara pete rosii pe piele sau chiar eruptii doar prin forta sugestiei. Acest mecanism nu functioneaza doar in cazul hipnozei. Si noi o facem tot timpul, doar ca nu avem de obicei un control voluntar asupra ei. O victima tipica a infarctului ar fi socata sa afle ca si l-a provocat singura. Si totusi, daca vom privi dincolo de implicatiile morbide, vestea cu adevarat interesanta este ca avem puteri uriase, neexploatate inca. In loc sa cream in mod inconstient boli, am putea sa cream sanatate in mod constient.

O treime dintre americanii adulti fac parte din categoria mare a bolnavilor hipertensivi; aproape 30 de milioane de persoane au fost deja avertizate de medicii lor de pericolul infarctului si totusi nu urmeaza nici un tratament. Acesti bolnavi raspund in general foarte bine cand urmeaza sedintele de meditatie. Legatura a fost facuta pentru prima data in 1974, in urma unui studiu intreprins de Harvard Medical School. 22 de pacienti hipertensivi au fost monitorizati de 12 000 de ori, inainte si dupa ce au urmat sedinte de meditatie. De-a lungul unei perioade care s-a extins de la o luna la 5 ani, media nivelelor a scazut de la 150/94 la 141/88. Aceasta situatie a fost suficienta pentru a aduce presiunea diastolica (cifra mai mica) inapoi la o medie acceptabila; presiuanea sistolica (cifra mai mare) a inregistrat si ea o imbunatatire semnificativa, desi nu a ajuns la 120 sau 130 cat este considerat normal conform standardelor americane. Aceste rezultate au fost repetate cu ocazia multor altor studii, indiferent daca subiectilor le-a fost administrata sau nu o medicatie contra presiunii arteriale.

Poate credeti ca reducerea cu doar cateva linii a hipertensiunii nu este o mare realizare, chiar daca o crestere nesemnificativa a presiunii vaselor de sange este considerata extrem de periculoasa pe termen lung. Jumatate din numarul total de decese asociate cu hipertensiunea fac parte din aceasta categorie. Companiile de asigurari se folosesc de indicele presiunii arteriale ca de cel mai semnificativ indicator pentru speranta de viata. Un barbat de varsta medie care are o presiune arteriala normala (120/80) se asteapta sa traiasca cu 16 ani mai mult decat cineva care are o hipertensiune moderata (150/100). Prin practicarea meditatiei, cele mai multe persoane sub varsta de 40 de ani s-ar putea astepta sa se situeze sub limita stabilita pentru hipertensiune normala care este 130/90.

Meditatia poate, de asemenea, sa duca la scaderea semnificativa a nivelelor ridicate de colesterol. Colesterolul este un factor de risc esential pentru cazurile de infarct, deoarece colesterolul in exces aflat in sange este direct legat de stratul de grasime care se depoziteaza, blocand arterele ce duc la inima. La prima vedere pare uimitor faptul ca mintea ar putea controla serul de colesterol.

In urma cu cativa ani, doi cercetatori din Israel, M.J. Cooper si M.M. Aygen, au selectat 23 de pacienti cu niveluri ridicate de colesterol; dintre acestia, 12 au fost instruiti sa practice meditatia si au facut asta timp de 11 luni, pe cand ceilalti 11 nu au practicat meditatia. La finalul acestei perioade, grupul care practicase meditatia a inregistrat o scadere substantiala a nivelurilor de colesterol, de la o medie de 255 la 225 (nivelul de 200 este considerat ideal pentru adultii din SUA). Cei care nu practicasera meditatia nu au inregistrat o scadere considerabila a nivelului de colesterol. Subiectii au fost monitorizati astfel incat varsta, dieta, greutatea si exercitiile fizice sa nu reprezinte factori majori.

Aceste rezultate sugereaza ca intregul sistem minte-corp uman poate fi influentat printr-o tehnica mentala, iar rezultatele incurajatoare legate de hipertensiune si colesterol au dus la extinderea cercetarilor si asupra altor boli.

Astfel, dr. David Orme-Johnson, un psiholog din domeniul cercetarii, a analizat nivelul sanatatii unui esantion de 2 000 de persoane care practicau meditatia. Intregul grup si-a dat acordul ca accepta sa fie verificati periodic din punct de vedere medical. O importanta societate de transporturi, care acopera sute de alte grupuri de oameni a fost inclusa in aceasta cercetare. Nu au fost interdictii referitoare la dieta sau stil de viata.

Dr. Orme-Johnson isi dorea sa afle cat de des o persoana care practica meditatia in mod regulat mergea la medic, in comparatie cu media pe persoana. S-a dovedit ca diferenta este destul de mare. Cei care urmau meditatia au urmat un tratament ambulatoriu:
  • mai putin de 46,8% in cazul copiilor (0-19 ani)
  • mai putin de 54,7% in cazul adultilor tineri (19-39 ani)
  • mai putin de 73,7% in cazul adultilor maturi (peste 40 ani)
Situatia de mai sus evidentiaza o imbunatatire remarcabila a sanatatii subiectilor. O persoana practicanta a meditatiei aflata la maturitate si-a vizitat medicul o data fata de 4 ori, cat a fost media pe persoana in cazul celor care nu meditau. Faptul ca persoanele mai in varsta au beneficiat cel mai mult de acest serviciu este de asemenea extrem de semnificativ. In privinta bolilor specifice, studiul a aratat ca in cazurile de infarct si cancer, cele doua cauze majore de deces in SUA, numarul acestora s-a diminuat sub norma. Persoanele care practicau meditatia au inregistrat:
  • 87,3% mai putine internari in spital pentru infarctului
  • 55,4% mai putine internari in spital pentru tumori benigne si maligne de toate tipurile.
Niciuna dintre aceste categorii nu a inregistrat scaderi de acest gen in cazul folosirii unor tehnici conventionale de prevenire a bolilor. Sa tinem cont de faptul ca daca un medicament de reducere a colesterolului ar putea conduce la scaderea numarului de infarcturi cu 50%, acesta ar fi titlu de stiri in intreaga lume.

Situatia este de 2 ori mai elocventa in cazul cifrelor legate de cancer. Dr. Orme-Johnson a folosit un esantion de 600 000 de angajati ai aceleasi companii de transport. El a analizat toate solicitarile medicale inregistrate pe o perioada de peste 5 ani pentru a se asigura ca nu exista o abatere pe termen scurt de la situatia normala. In concluzie, persoanele care practicau meditatia si-au injumatatit drumurile la medic comparativ cu un american obisnuit.

Sanatatea Perfecta – Deepak Chopra


vineri, 19 iulie 2013

Ignorand imperfectiunea, perfectiunea vine de la sine

Gerald Rice, medic in Boston, la varsta de 50 de ani a fost diagnosticat cu leucemie cronica (cancer al globulelor albe din sange). De obicei, pacientii diagnosticati cu aceasta forma de leucemie mai traiesc doar cativa ani, iar Gerald era cuprins de o panica teribila si obsedat de boala lui, stand noaptea si studiind tratamente medicale pentru vindecare.

In afara unei oboseli nefiresti ce-l insotea pe tot parcursul zilei, Gerald nu remarcase niciun simptom; insa la analize numarul total al globulelor albe sarise de 40 000, de patru ori mai mult decat nivelul normal cuprins intre 4 000 si 11 000. La un institut de renume in tratamentul cancerului, din New York, a fost sfatuit sa incerce unele forme de chimioterapie, dar Gerald se temea sa se expuna efectelor colaterale ale medicatiei, din moment ce nu prezenta niciun fel de simptome. A decis sa mai astepte, in ciuda faptului ca lipsa de tratament il inspaimanta si mai tare. Cativa oncologi i-au recomandat acelasi lucru: de indata ce numarul globulelor albe va ajunge la 50 000, va trebui sa actioneze.

Dupa ce a citit despre cazurile de cancer care au evoluat favorabil sub tratament ayurvedic, Gerald a venit la Chopra Center. Atitudinea lui era extrem de rezervata, iar primele sale intrebari tradau o mare neliniste.
“Care este protocolul dvs. pentru tratarea leucemiei cronice?”
“Nu este vorba de o forma clinica de cancer. Toti pacientii Chopra Center aflati intr-un stadiu avansat al bolii incep in mod esential cu acelasi tratament.”

Aceasta afirmatie l-a socat, intrucat, conform standardelor sale de practica, orice varietate specifica de cancer merita propria sa abordare intensa, puternic focusata. In Ayurveda se urmeaza o cu totul alta logica. Tinta Ayurveda este sa se atinga echilibrul perfect, care exista in interiorul fiecarui pacient, indiferent cat de bolnav ar fi. Experimentarea acestui nivel aduce dupa sine insanatosirea trupeasca si cea a sinelui, apeland la metode adaptate fiecarui organism.

“In acest moment, boala pe care o aveti este dominata de sentimente de frica si panica. Transmiteti semnale intense de tulburare propriului sistem imunitar si stiti foarte bine, in calitate de medic, ca sistemul imunitar este deosebit de sensibil la astfel de mesaje”. Gerald a trebuit sa recunoasca ca asa este.

“Ceea ce ne propunem este sa va aducem constiinta inapoi, la un nivel mai sanatos, intr-un loc unde aceasta afectiune nu este atat de amenintatoare. In cele din urma, ne-am dori sa puteti descoperi locul in care ea nici nu mai exista.”

La auzul acestor cuvinte, Gerald s-a opus cu vehementa: “Dar ea exista, este o realitate. Imi cereti cumva sa raman orb in fata acestui adevar? Daca sunt panicat, leucemia este cea care ma face sa ma simt astfel.”

Gerald incepuse sa devina agitat. Facea eforturi sa pastreze controlul absolut si stapanirea de sine chiar din momentul in care primise diagnosticul devastator. Perspectiva schimbarii atitudinii sale rigide, tematoare era aproape mai infricosatoare pentru el decat propria boala; ceea ce inca nu constientiza era faptul ca fara un tratament pentru sinele sau interior, un protocol extern pe baza de medicamente sau radiatii nu ar fi dat rezultate deosebite.

In cazul unei boli grave sau care ii ameninta viata pacientului, pot exista multe paliere ale dezechilibrului, care ascund profunzimile unde exista vindecarea. Fiecare palier este un fel de masca, in spatele careia se ascunde sinele de el insusi. Sanatatea perfecta este o realitate existenta la nivelul cel mai profund posibil si asteapta sa fie scoasa la suprafata, in viata noastra. In acest scop, traditia ayurvedica ne-a transmis multe tehnici, atat fizice, precum si mentale, la care medicul poate apela.

“Daca puteti trece dincolo de masca bolii si sa intrati in contact cu sinele vostru interior, chiar si doar pentru cateva minute pe zi, veti face pasi uriasi spre insanatosire. Nimeni nu va poate garanta ca va veti recupera definitiv, insa aceasta perspectiva a medicinii este valida si da rezultate.” - i s-a explicat lui Gerald.

Gerald a multumit pentru aceste sfaturi cu un amestec de speranta si scepticism. Sunt perfect constient de cat de vulnerabili se simt pacientii in aceasta situatie. Sunt predispusi la atacuri severe de anxietate si vinovatie. Se intreaba in secret daca merita aceasta soarta, se invinovatesc singuri ca nu au mancat mai bine, ca nu au trecut mai des pe la medic sau ca nu au trait mai sanatos; isi acuza soarta si totusi se roaga pentru un ragaz.

Adevarul este ca atunci cand se instaleaza boala, aduce odata cu ea o realitate bolnava si cu cat este mai grava boala, cu atat este mai distorsionata perspectiva pacientului fata de realitatea care poate prinde viata. Pentru oricine care este prins in chingile unei boli cu adevarat necrutatoare, frica este coplesitoare. Totusi, aceasta nu o face inevitabila. Frica este scenariul pe care il urmarim cand traim intr-o realitate bolnava. Daca vom schimba acea realitate, care s-a nascut in interiorul nostru, se va schimba si scenariul.

“De maine puteti incepe tratamentul”, i s-a spus lui Gerald in urma examenului fizic medical. “ Nu trebuie sa credeti in el – tot ce trebuie sa faceti este sa-l urmati”.

“Sunt dispus sa incerc orice” a raspuns el. A fost imediat cazat in centru. Avand in vedere prin ce trecuse in ultima perioada, nu a fost deloc surprinzator ca testul initial de sange, luat in aceeasi dupa-amiaza, era lamentabil. Numarul de globule albe crescuse la 52 000, cu mult mai mare decat inainte, astfel ca primul gand a fost ca nu mai era nimic de facut.

De indata ce a sosit, Gerald a fost absorbit de rutinele specifice, menite sa-i echilibreze energiile dosha.
A invatat sa practice meditatia inca din prima dimineata petrecuta in Chopra Center si a urmat sedintele de meditatie de doua ori pe zi, inainte de micul dejun si masa de seara.

Gerald era uimit de tot ce descoperea in jurul lui. Centrul era conceput sa transmita o atmosfera extrem de optimista si incurajatoare. Nimic nu facea trimitere la aspectul medical din perspectiva conventionala. Nu exista nici cea mai mica urma de sobrietate neprimitoare in aer, niciun miros de substanta antiseptica, nicio incapere dezolanta de ingrijire a cazurilor critice, unde bipaie incontinuu monitoarele.

Ayurveda incurajeaza existenta unui cadru natural, preferabil unul placut, pentru recuperare. Cele cinci simturi alimenteaza in permanenta cu semnale organismul nostru si fiecare semnal este metabolizat, patrunzand in lacasul unde sunt stocate imaginile, sunetele, mirosurie si asa mai departe. Daca lucrurile pe care simturile le vad, aud, ating si miros va amintesc de boala, atunci ceva nesanatos este asimilat in corp. Cum puteti sa va reinnoiti realitatea daca va reamintiti singur, mereu, intr-un mod subtil, de vechea realitate?

Lui Gerald ii faceau placere plimbarile prelungite de dimineata de-a lungul tarmului, dar, in acelasi timp, era nedumerit. “Nu vad sa se intample ceva ce ar avea o legatura cu medicina aici”, protesta el din cand in cand. I s-a spus doar sa-si continue tratamentul.

Cea mai activa terapie la care a fost supus Gerald este denumita “panchakarma” (termenul sanscrit pentru “cele 5 actiuni” sau “cele 5 tratamente”), o rutina extinsa de purificare a organismului de toxinele pe care le-au creat boala si dieta inadecvata. In medicina occidentala, stim ca substantele reziduale continua sa se depuna in fiecare celula din organism. Se considera ca aceste reziduuri rezultate din oxidarea determinata de moleculele cu radical liber joaca un rol activ in generarea erorilor comise de ADN (cauza celor mai multe cazuri de cancer); este aproape sigur ca aceste reziduuri submineaza functionarea celulei, ducand la o imbatranire mai rapida si, in cele din urma, la moartea celulelor din organism. Ceea ce nu se stie cu exactitate este cum ajung ele in celule. Ayurveda sustine ca tocmai aceste reziduuri pe care le lasa in urma doshele aflate in dezechilibru constituie dovada vie ca un anumit proces incredibil a functionat gresit.

Maestrii medicinii ayurvedice au gasit un singur termen pentru reziduurile toxice din orgasnism – “ama” – pe care ei l-au conceput ca pe o substanta urat mirositoare, lipicioasa, nociva, care trebuie evacuata din organism cat mai complet cu putinta. Unele masuri de purificare pot fi administrate acasa, insa “panchakarma” la o scara mai mare este un tratament specializat care implica supraveghere medicala, precum si metode de laborator speciale, gestionate de specialistii in medicina ayurvedica.

Dupa doar cateva zile, Gerald simtea ca oboseala pe care o acumulase se scurgea din prorpiul lui organism, ca si cum ani de epuizare erau acum eliminati din corpul lui. El descoperea acum ca avea nevoie de multe ore de odihna si somn. I s-a explicat ca asa cum lasa oboseala sa paraseasca corpul tot la fel se intampla si cu stresul. Oboseala este umbra tuturor formelor mai vechi de stres care s-au acumulat in sistemul nervos. Fiind medic, lui Gerald nu-i era strain stresul. Dar pregatirea lui medicala il impiedica sa recunoasca faptul ca stresul avea vreo legatura cu boala lui.

De fapt, celulele din organismul lui purtau amprenta memoriei stresului si, in timp, si-au pierdut capacitatea de a functiona perfect. Intreaga inteligenta a celulelor se slabeste si rezultatul final este boala. In cazul lui, boala purta numele de leucemie; dar ar fi putut fi mii de alte afectiuni. Ideea este ca aceeasi intentie se aplica oricarei alte boli – refacerea propriei inteligente a organismului.

La o saptamana dupa sosirea lui in centru, Gerald era pregatit sa se intoarca acasa, fiind convins in continuare ca nu traise nici un fel de experienta medicala. In ultima discutie avuta cu el, i s-au prezentat rezultatele unui test de sange recoltat dimineata. Conform raportului de laborator, numarul globulelor albe scazuse cu peste 40%, de la 52 000 la 28 000. Era uluit. Era o imbunatatire semnificativa. Daca Gerald ar fi urmat o forma de chimioterapie conventionala, o reducere cu 10 000 de globule albe in doar cateva zile ar fi fost considerata foarte incurajatoare.

Fara vreun efect secundar, el se simtea mai sanatos decat fusese in ultimii ani, nu doar de cand fusese diagnosticat cu leucemie. Un alt simptom serios al bolii disparuse complet – numarul nefiresc de mare de globule albe imature produse de maduva osoasa a pacientilor cu leucemie. Sangele infectat din care i se prelevase o proba in prima zi petrecuta la centru evidentiase existenta multor celule bolnave.

Puterea de a constientiza
Secretul recuperarii in cazul lui Gerald consta in schimbarea petrecuta la nivelul constiintei. El invatase ca exista mai mult autocontrol cand te lasi dus de val decat atunci cand incerci sa-ti controlezi organismul prin forta. Perioada care a urmat a dovedit cat de adevarat era acest mod de gandire. Dupa ce a parasit centrul, Gerald s-a dedicat trup si suflet muncii sale, supunandu-se singur stresului obisnuit, iar la vizita urmatoare, trei luni mai tarziu, numarul globulelor albe din sange se ridicase catastrofal la peste 45 000. A fost curpins de depresie teribila, dar cu ajutorul tratamentului ayurvedic numarul lor a scazut din nou. Extrem de usurat si recunoscator, a plecat acasa si s-a concentrat cu o si mai mare daruire muncii lui, reluandu-si vechiul stil de viata. Deloc surprinzator, numarul globulelor albe s-a ridicat din nou la o cifra incredibila, pentru a treia oara.

Cand a revenit pentru o alta saptamana de tratament, a fost intrebat: “Cred ca este foarte dureros pentru tine de cate ori te intorci acasa, nu-i asa?” Era mai mult decat evident ca leucemia se declansase la 4 luni dupa decesul sotiei sale. Aceasta murise in urma unui infarct suferit putin dupa ce implinise 50 de ani. Gerald ii simtea mult lipsa. Mai mult decat atat, cand ajungea acasa noaptea tarziu, avea tot felul de discutii cu fiica lui divortata de curand, care se mutase cu el sa-l poata ingriji mai bine.

Ceea ce a fost nevoit sa recunoasca era adevarul ca boala de care suferea era legata de starea lui de constientizare. Mintea ii influenta profund organismul. “Imagineaza-ti ca starea ta de constientizare este ca o coarda de vioara. Struna aceea poate interpreta orice nota, inalta sau joasa, in functie de locul unde atingi cu degetele tale. In acest moment faci altceva decat sa emiti tot felul de note false. Nu conteaza doar numarul de globule albe, care creste intr-un ritm ametitor, ci si faptul ca starea ta de spirit se modifica, la fel ca si asteptarile nervoase, durerea si suferinta, toate sunt note pe care le-ai eliberat din aceeasi pozitie a degetelor pe o coarda muzicala.

In medicina traditionala, conteaza doar o singura nota, o cantitate uriasa de energie este cheltuita pentu a omori globulele albe bolnave. Dar la fel de important este sa-ti schimbi si pozitia degetelor pe acea struna de vioara. Abia atunci vei fi creat o noua realitate, completata cu note noi. Nu asta incercam sa facem in permanenta?”

Gerald trebuia sa recunoasca faptul ca se simtea tot mai bine cu fiecare zi pe care o petrecea in centru si tot mai prost acasa. “Doar nu vreti sa spuneti ca leucemia regreseaza pentru ca ma simt mai bine?” a intrebat el.
“Daca te simti mai bine face parte din insanatosire.”

“In calitate de medic afirmi ca sistemul imunitar este influentat de emotiile negative. Atunci trebuie sa fie la fel de adevarat ca starile pozitive de constientizare te vor ajuta sa te faci bine.” Gerald era de acord ca toate acestea aveau sens. Cantarind lucrurile cu pregatirea lui medicala conventionala, care il facea sceptic la ideea superioritatii “mintii fata de materie” in procesul de vindecare, el trebuia sa-si revizuiasca prorpia gandire si experienta de netagaduit.

El continua sa beneficieze de tratamentul aplicat in Deepak Center, insa era nevoie de timp ca sa renunte definitiv la vechile tipare si obisnuite. Acum a inceput sa accepte posibilitatea existentei unui adevar ayurvedic extrem de profund: daca poti sa ignori imperfectiunea, perfectiunea va veni de la sine.

Sanatatea Perfecta – Deepak Chopra

marți, 16 iulie 2013

Starea de prezenta - Eckhart Tolle

Cand va aflati intr-o stare de prezenta intensa sunteti eliberat de ganduri. Sunteti foarte linistit si in acelasi timp foarte alert. In momentul in care atentia dvs. constienta scade sub un anumit nivel, gandurile dau buzna inauntru. Zgomotul mental revine; linistea dispare. Sunteti inapoi in timpul psihologic (trecut sau viitor).

Pentru a le testa gradul de prezenta, unii maestri Zen veneau pe neasteptate pe la spatele elevilor si incercau sa-i loveasca cu un bat. Ce sperietura! Daca elevul era total prezent si intr-o stare de vigilenta, daca isi pastrase „cureaua la brau si lampa aprinsa” — una dintre analogiile pe care Isus le foloseste pentru prezenta —, atunci isi observa maestrul apropiindu-se pe la spate si il oprea sau se ferea. Dar daca era lovit insemna ca fusese cufundat in ganduri, adica absent, inconstient.

Pentru a ramane prezent in viata de zi cu zi este util sa ai radacini adanci in tine insuti; altfel, mintea, care are o forta incredibila, va va trage cu ea ca un rau salbatic. Prin radacini in tine insuti vreau sa spun sa-ti locuiesti corpul pe deplin. Sa ai mereu o parte din atentie indreptata spre campul energetic intern al propriului corp. Sa iti simti corpul din interior. Acest lucru va ancoreaza in prezent.

Sensul ezoteric al „asteptarii”

Intr-un anumit sens, starea de prezenta poate fi comparata cu asteptarea. Iisus a folosit analogia asteptarii in unele din parabolele sale. Nu este vorba despre genul obisnuit de asteptare amestecata cu plictiseala si iritare care reprezinta o negare a prezentului si despre care am vorbit deja. Nu este o asteptare in care atentia dvs. se fixeaza asupra unui punct viitor, iar prezentul este perceput ca un obstacol indezirabil ce va impiedica sa obtineti ceea ce va doriti. Este o asteptare calitativ diferita, una pentru care aveti nevoie de toata atentia si vigilenta dvs. Se poate intampla ceva in orice moment si daca nu sunteti absolut treaz, absolut nemiscat, puteti rata evenimentul. Acesta este genul de asteptare despre care vorbeste Isus. In aceasta stare, toata atentia dvs. se indreapta spre prezent. Nu mai ramane niciun pic pentru reverii, ganduri, amintiri, anticipari. Nu mai este niciun pic de tensiune in ea, niciun pic de frica, doar prezenta alerta. Sunteti prezent cu intreaga dvs. Fiinta, cu fiecare celula a corpului dvs. In aceasta stare, „dumneavoastra”, cel care aveti un trecut si un viitor, personalitatea — daca doriti -—, nu se mai afla acolo. Si, totusi, nu se pierde niciun lucru de valoare. Sunteti inca in esenta dvs. De fapt, sunteti mai mult dvs. decat ati fost vreodata pana atunci sau abia acum sunteti dvs. Insiva.
„Fii ca un servitor care asteapta intoarcerea stapanului”, spune Iisus. Servitorul nu stie la ce ora va veni stapanul. Asa ca ramane treaz, alert, echilibrat, linistit, ca sa nu piarda din vedere intoarcerea stapanului. Intr-o alta parabola, Isus vorbeste despre cele cinci femei neglijente (inconstiente) care nu au avut suficient ulei (constiinta) pentru a-si tine lampa aprinsa (starea de prezenta), si astfel au pierdut sosirea mirelui (prezentul) si n-au mai ajuns la nunta (iluminare). Aceste cinci femei se deosebesc de cele cinci femei intelepte, care au avut suficient ulei (au ramas constiente).

Nici macar barbatii care au scris Evangheliile nu au inteles sensul acestor parabole, asa ca primele interpretari gresite si distorsiuni s-au strecurat prin scrierea lor. Dupa alte interpretări eronate, sensul real s-a pierdut complet. Acestea nu sunt parabole despre sfarsitul lumii, ci despre sfarsitul timpului psihologic. Ele indica transcendenta mintii supuse sinelui fals si posibilitatea de a trai intr-o stare de constiinta total diferita.

Puterea prezentului – Curtea Veche

luni, 15 iulie 2013

Tulburare de personalitati multiple


Romanele SF au exploatat ideea de personalitati multiple de secole, dar stiinta a studiat aceasta postura abia din anul 1970.

Tulburarea disociativă de identitate (DID), cunoscuta anterior ca tulburare de personalitate multipla (MPD), este o tulburare mintala caracterizata prin cel putin doua identitati distincte care controleaza alternativ comportamentul unei persoane si este insotita de pierderi de memorie in privinta unor informatii importante care nu sunt explicate prin uitare obisnuita.

Persoanele cu personalitati multiple nu sunt doar cazuri psihologice; cand lasa deoparte o personalitate si imbraca alta, in organismul lor se produc transformari remarcabile.

O personalitate poate avea diabet, de exemplu, iar persoana respectiva va avea o lipsa de insulina atata vreme cat personalitatea ei este in plina manifestare, in timp ce alte personalitati ar putea sa nu aiba nicio problema cu diabetul, dovedindu-se in urma testelor ca au nivele normale de insulina. In egala masura, o personalitate ar putea suferi de tensiune arteriala, in timp ce altele nu; au existat cazuri cand unele persoane s-au trezit cu iritatii si alte eruptii ale pielii care au aparut si disparut o data cu schimbarea de personlitate. Literatura de specialitate aduce in discutie pacienti care isi pot modifica instantaneu tiparul psihozei acute la citirea unei electroencefalograme sau isi pot modifica culoarea ochilor de la albastru la caprui. O femeie avea trei cicluri menstruale in fiecare luna, conform celor trei personalitati distincte.

Daniel Goleman, reputat jurnalist si cercetator in domeniul psihologiei clinice si stiintelor comportamentale, prezinta in New York Times, cazul lui Timmy - un baietel de 6 ani care sufera de tulburare de personalitate multipla - unul dintre cele mai stranii si triste sindroame psihiatrice. Timmy are mai mult de 12 personalitati distincte, fiecare cu propriul sau tipar emotional, inflexiuni vocale, preferinte si antipatii.

Timmy este un caz uimitor. “Una dintre aceste personalitati cu care el se identifica era alergica la sucul de portocale. Consumul chiar si a unei mici cantitati de suc de portocale ii provoca in foarte scurt timp aparitia unei eruptii (urticarie) pe intregul corp. Elementul surprinzator este ca daca Timmy (personalitatea principala) consuma suc de portocale, nu apare absolut nici un efect neplacut. Cu toate acestea, daca Timmy consuma suc de portocale si ulterior personalitatea alergica preia controlul asupra corpului, cata vreme digestia sucului nu s-a incheiat, urticaria se dezvolta din nou cu rapiditate. Pe de alta parte, in cazul in care urticaria a aparut dar personalitatea principala (Timmy) isi reintra in drepturi, fenomenul eruptiv la nivelul pielii dispare in foarte scurt timp.” - Daniel Goleman.

Ceea ce este remarcabil in acest caz este ca nu se stie ca alergiile apar si dispar dupa bunul plac al mintii umane. Cum este posibil acest lucru? Globulele albe ale sistemului imunitar, invelite in anticorpi ce pot declansa reactia alergica, asteapta pasiv sa intre in contact cu un antigen. Cand are loc contactul, o serie de reactii chimice se declanseaza in mod automat.

Totusi, in cazul lui Timmy, se pare ca pe masura ce moleculele de suc de portocale se apropie de globulele albe, este luata decizia de a reactiona sau nu. Aceasta inseamna ca acele globule sunt inteligente. Mai mult, inteligenta lor se afla la un nivel mai profund decat propriile molecule, intrucat anticorpul si sucul de portocale se intalnesc prin atomi obisnuiti de carbon, hidrogen si oxigen.

Sa afirmi ca niste molecule pot lua decizii sfideaza legile stiintei fizicii actuale – este ca si cum uneori zaharul este dulce, iar alteori nu. Dar nu doar intensitatea surprinzatoare a cazului lui Timmy este cea care ne uimeste. Din moment ce am admis faptul ca el alege sa fie alergic, cum altfel ar putea sa faca sa-i apara si sa-i dispara eruptia cutanata? Ne confruntam oare cu posibilitatea ca noi sa ne alegem propriile boli, la randul nostru? Nu suntem constienti de alegerea pe care o facem, intrucat aceasta are loc la un nivel aflat dincolo de gandurile noastre de zi cu zi.

Sanatatea Perfecta – Deepak Chopra

miercuri, 12 iunie 2013

Psihoterapiile de orientare transpersonala - Stanislav Grof

Pe parcursul evolutiilor rapide in psihologia umanista din anii '60 a devenit din ce in ce mai evident ca o noua forta incepuse sa izvorasca din interior, o forta pentru care pozitia umanista cu accent pe cresterea si autoactualizarea spirituala era prea ingusta si limitata. Noul accent se punea acum pe recunoasterea spiritualitatii si a nevoilor transcendentale ca aspecte intrinseci ale naturii umane si pe dreptul fiecarei persoane de a-si alege „calea". Multi psihologi umanisti de frunte au aratat un interes tot mai mare pentru diferite domenii si subiecte de psihologie neglijate pana atunci, cum ar fi experientele mistice, transcendenta, extazul, constiinta cosmica, teoria si practica meditatiei sau sinergia interindividuala sau interspecii (Sutich 1976).Cristalizarea si consolidarea tendintelor initial izolate intr-o noua miscare in psihologie, sau a Patra Forta, a fost mai ales rezultatul muncii a doi oameni- Anthony Suitch si Abraham Maslow-, amandoi jucand anterior un rol important in istoria psihologiei umaniste. Desi psihologia transpersonala nu a fost fixata ca disciplina distincta pana spre sfarsitul anilor '60, tendintele transpersonale din psihologie au precedat-o cu cateva decenii. Cei mai importanti reprezentanti ai acestei orientari sunt Carl Gustav Jung, Roberto Assagioli si Abraham Maslow. Putem sa mentionam in acest context si foarte interesantele si controversatele sisteme de dianetica si scientologie elaborate de Ron Hubbard in afara cercurilor profesionale. Un impuls puternic pentru noua miscare l-au constituit cercetarile clinice cu substante psihedelice, in special psihoterapia LSD si noile cunostinte despre psihicul uman care le-au facut posibile.

Carl Gustav Jung poate fi considerat primul psiholog modern; diferentele intre psihoanaliza freudiana si teoriile lui sunt reprezentative pentru diferentele dintre psihologia clasica si moderna. Desi Freud si unii dintre discipolii sai au propus revizuiri aproape radicale ale psihologiei occidentale, numai Jung a pus in discutie chiar miezul ei si fundamentele sale filosofice- viziunea newtonian-carteziana despre lume. In cuvintele clare ale lui June Singer, el a subliniat „importanta inconstientului si nu a constientului, a misterelor si nu a lucrurilor cunoscute, a misticului si nu a stiintificului, a creativului si nu a productivului si a religiosului si nu a profanului" (1972). Jung punea mare accent pe inconstient si pe dinamica lui, dar conceptia sa in aceasta privinta este radical diferită de cea a lui Freud. El vede psihicul ca pe o interdependenta complementara intre elementele de constient si cele de inconstient, cu un schimb si un flux de energie constant intre ele. Pentru el, inconstientul nu este magazia de vechituri psihologice a tendintelor instinctuale respinse, a amintirilor reprimate si a prohibitiilor asimilate in mod subconstient. In opinia sa, subconstientul este un principiu creativ si inteligent, care il leaga pe individ de intreaga umanitate, de natura, de intregul cosmos. Nu este guvernat numai de determinismul istoric, ci are si o functie proiectiva, teleologica. Studiind dinamica specifica a inconstientului, Jung a descoperit unitati functionale pentru care a pus in circulatie termenul de complexe.

Complexele sunt constelatii de elemente psihice - idei, opinii, atitudini si convingeri - care se aglomereaza in jurul unei teme nucleice si se asociaza cu sentimente distincte. Jung a reusit sa mearga pe urma complexelor din zone definite biografic ale inconstientului individual, pana la tiparele primordiale creatoare de mituri pe care le-a numit arhetipuri. A descoperit ca in nucleele complexelor elementele arhetipale sunt intretesute strans cu diferite aspecte ale mediului fizic. La inceput, a vazut ca un arhetip emergent creeaza predispozitia pentru un anumit tip de cadru. Mai tarziu, studiind cazuri de coincidente extraordinare sau sincronicitati care insotesc acest proces, a ajuns la concluzia ca arhetipurile probabil influentează cumva insasi tesatura lumii fenomenale. Pentru a putea sa reprezinte o legatura intre materie si psihic sau constiinta, le-a denumit psihoide. Imaginea lui Jung despre fiinta umana nu este cea a unei masini biologice. El a recunoscut ca in procesul de individuatie (ceea ce deosebeşte un individ de altul) oamenii pot sa transgreseze limitele inguste ale eului si ale inconstientului personal si sa se conecteze cu sinele, care este proportional cu intreaga umanitate si intregul cosmos. Jung poate fi astfel considerat primul reprezentant alorientarii transpersonale in psihologie. Analizand atent propriile vise, visele pacientilor, fantasmele si halucinatiile psihoticilor, Jung a descoperit ca visele contin de obicei imagini si motive care pot fi intalnite peste tot pe Pamant, ci si in epoci diferite din istoria umanitatii si a ajuns la concluzia ca exista- alaturi de inconstientul indi-vidual- un inconstient colectiv sau rasial, care este impartasit de intrega umanitate si reprezinta o manifestare a fortei cosmice creative. Comparatiile intre religiile si mitologiile lumii sunt surse inegalabile de informatie despre aspectele colective ale inconstientului. Potrivit lui Freud, miturile pot fi interpretate ca probleme si conflicte specifice din copilarie, iar universalitatea lor reflecta faptul ca exista multi factori comuni in experientele umane. Jung considera inacceptabila aceasta explicatie; el observa in mod repetat ca motivele mitologice universale - sau mitologemele- se intalnesc incazul unor indivizi pentru care astfel de cunostinte sunt absolut in afara oricarei discutii. Aceasta ii sugereaza ca exista elemente structurale de formare a viselor in psihicul inconstient care dau nastere atat fantasmelor diurne si viselor indivizilor, cat si mitologiei popoarelor. Visele pot fi astfel intelese ca sunt individuale, iar miturile- ca vise colective.

Freud a manifestat intreaga viata un interes profund pentru vise si spiritualitate. El credea ca este important sa dobandesti o intelegere rationala a proceselor si incerca sa interpreteze religia in termeni de conflicte nerezolvate din etapa infantila si din dezvoltarea psihosexuala. Spre deosebire de Freud, Jung era gata sa accepte irationalul, paradoxalul si chiar misterul. Avusese multe experiente religioase, care il convinsesera de existenta dimensiunii spirituale din modul de organizare universala a lucrurilor. Ipoteza de bază a lui Jung este ca elementul spiritual reprezinta o parte integranta si organica a psihicului. Spiritualitatea reala este un aspect al inconstientului colectiv si este independent de programarea din copilarie si fondul cultural si educational al persoanei. Astfel, daca autoexplorarea si analiza ajung suficient de departe, elementele spirituale se ivesc spontan in constiinta. Jung difera de Freud si prin modul in care intelege notiunea centrala a psihanalizei si anume libidoul. El nu priveste libidoul ca pe o forta strict biologica urmarind sa se descarce mecanic, ci ca pe o forta a naturii creativa – un principiu cosmic comparabil cu elan vital.

Faptul ca Jung aprecia cu adevarat spiritualitatea si ca intelegea libidoul ca pe o forta cosmica si-a gasit exprimarea intr-un concept exceptional al functiei simbolurilor. Pentru Freud, „simbol" reprezenta o expresie analoga sau o trimitere la ceva deja cunoscut. In psihanaliza se foloseste o imagine in locul alteia, de obicei denatura sexuala interzisa. Jung nu era de acord cu aceasta folosire a termenului „simbol" si cand se referea la simbolurile freudiene le denumea „semne". Pentru el, un simbol adevarat indica un nivel mai inalt de constiinta. Este cea mai buna formulare a ceva necunoscut, un arhetip care nu poate fi reprezentat mai clar sau mai detaliat. Ceea ce face din Jung primul psiholog cu adevarat modern este metoda sa stiintifica. Abordarea lui Freud este strict istorică si determinista; el era interesat sa gaseasca explicatii rationale pentru toate fenomenele psihice si sa le urmareasa pana la radacinile biologice, urmand inlantuirile cauzalitatii lineare. Jung si-a dat seama ca nu este in mod obligatoriu cauzalitatea liniara singurul principiu conector din natura a creat notiunea de sincronicitate, un principiu conector acauzal care se refera la coincidentele cu sens dintre evenimente separate in timp si/sau spatiu. Era deosebit de interesat de progresele din fizica moderna si pastra legatura cu reprezentantii sai de seama. Dorinta lui Jung de a patrunde pe taramurile paradoxurilor, misterelor si inefabilului cuprindea si o atitudine deschisa catre marile filozofii spirituale occidentale, fenomenele psihice, I Ching si astrologie.

Observatiile din psihoterapia LSD au confirmat in mod repetat cele mai multe dintre stralucitele intuitii ale lui Jung. Desi chiar psihologia analitica nu acopera adecvat intregul spectru al fenomenelor psihedelice, necesita cele mai putine revizuiri sau modificari dintre toate sistemele de psihologie abisala. La nivel biografic, descrierea lui Jung referitoare la complexele psihologice este foarte asemanatoare cu cea a sistemelor COEX, desi cele doua sisteme nu sunt identice. El si discipolii sai si-au dat seama de semnificatia procesului moarte-renastere si au discutat si au analizat exemple culturale ale acestui fenomen, de la misterele Greciei antice pana la riturile de trecere ale multor culturi aborigene. Totusi, contributia cruciala a lui Jung la psihoterapie este recunoasterea dimensiunilor spirituale ale psihicului si descoperirile din domeniile transpersonale. Materialele din cercetarea psihedelica si din activitatea experimentala abisala vin sa sprijine puternic ideea unui subconstient colectiv si dinamica structurilor arhetipale, modul in care intelege Jung natura libidoului, deosebirea pe care o face intre eu si sine, recunoasterea functiei creative si prospective a inconstientului si notiunea de proces de individuatie. Toate aceste elemente pot fi confirmate independent in activitatea psihedelica cu subiecti nesofisticati si ne familiarizati cu teoriile lui Jung. Materiale de acest fel apar frecvent in sedinte LSD conduse de terapeuti nejungieni. Mai exact, literatura de psihologie analitica
este foarte folositoare in intelegerea diferitelor imagini si teme arhetipale care ies la suprafata spontan in sedinte experimentale, reflectand nivelul transpersonal al inconstientului. Activitatea experimentala abisala confirma independent observaţiile lui Jung asupra semnificatiilor sincronicitatii. 


marți, 28 mai 2013

Ganduri private, sentimente publice

Paul Ekman este unul dintre expertii mondiali de seama in stiinta emotiilor, care conduce Laboratorul pentru Studierea Interactiunilor Umane de la Universitatea California din San Diego. Paul Ekman a invatat singur sa-si controleze fiecare dintre cei peste 80 de muschi ai fetei, pentru a putea analiza cu precizie si evalua stiintific conexiunile dintre miscarile fiecarui muschi si emotiile specifice. Drept rezultat, a capatat o abilitate extraordinara de a sesiza emotii foarte rapide, care dau la iveala, prin expresiile faciale, adevaratele sentimente ale individului.

Unul dintre lucrurile despre care consideram ca deosebeste emotia de alte fenomene psihice este acela ca o emotie se produce foarte repede. Ea poate aparea intr-o fractiune de secunda (chiar daca la unii oameni dureaza mai mult). Un al doilea aspect distinctiv este estimarea automata. Evaluarea care declanseaza o emotie este atat de rapida, incat nici nu suntem constienti ca s-a petrecut. Nu suntem martori ai procesului de evaluare care genereaza emotia. De obicei, devenim constienti de faptul ca suntem speriati, furiosi sau tristi dupa ce se declanseaza emotia, si nu inainte.

Momentul in care devenim constienti se plaseaza la o jumatate de secunda sau un sfert de secunda dupa declansarea emotiei, si nu mai devreme. Aceasta se intelege prin estimare automata." Cu alte cuvinte, ne putem afla sub impactul unei emotii mai inainte de a observa ca aceasta s-a declansat.

De regula, devenim constienti odata ce emotia s-a declansat. Cand incepe, aceasta atrage si concentreaza atentia asupra ei, dar nu si in timpul procesului care a generat-o. Viata noastra s-ar schimba enorm, in bine sau in rau, daca am face evaluarea in mod constient, daca am deveni responsabili de declansarea fiecarei emotii. Or, dimpotriva, oamenii simt ca emotiile vin peste ei. Nu eu aleg sa am o emotie, sa-mi fie frica sau sa ma infurii. Ma infurii dintr-o data. De regula, pot sa-mi dau seama ce a facut cineva ca sa-mi provoace aceasta emotie, dar nu sunt constient de procesul prin care evaluez, de pilda, ce a facut Dan ca sa ma infurie.

Acesta este un element central in felul in care intelegem emotiile in Occident, anume ca putem cerceta, dar nu cunoastem momentul declansarii - un proces crucial. Noi constientizam o emotie numai cand incepem sa o traim. Nu suntem stapanii acesteia de la bun inceput."

Dalai Lama - “In practica meditatiei, in care cultivi abilitatea introspectiva de a-ti monitoriza propriile stari mintale. Pe de o parte, esti foarte atent la aparitia excitatiei, atunci cand mintea devine agitata si distrasa si, pe de alta parte, la aparitia momentelor in care mintea cedeaza delasarii si incepe sa se estompeze si sa-si piarda claritatea. Pe masura ce dezvolti aceasta abilitate introspectiva, in fazele incipiente, cand inca nu este suficiet de dezvoltata, esti capabil sa constati aparitia atat a excitatiei, cat si a delasarii numai dupa ce acestea s-au produs. Insa pe masura ce devii din ce in ce mai experimentat si cultivi aceasta abilitate cu mai multa finete, devii capabil sa discerni din timp momentul in care excitatia sau delasarea sunt pe cale sa apara. La fel stau lucrurile si in cazul aparitiei atasamentului sau a ostilitatii.”

"Acesta este un aspect foarte important", a raspuns Paul. "Este un lucru despre care noi stim foarte putin. Dar sper sa prind cateva sugestii despre modul in care ne putem dezvolta abilitatea de a cunoaste procesul de estimare."

"Potrivit psihologiei budiste, aceasta abilitate – introspectia, monitorizarea propriilor stari mintale - este considerata un derivat al inteligentei."

Teoriile cu privire la inteligenta emotionala, despre care am scris, postuleaza faptul ca constiinta de sine este una dintre cele patru capacitati principale ale acesteia. Asa ca, pentru a lamuri conexiunea Daniel Goleman a intrebat: ,,0 inteligenta emotionala?"

"De fapt, inteligenta emotionala este numai unul dintre aspectele acesteia", a raspuns Paul Ekman. " Prajna inseamna uneori «intelepciune», insa in psihologia budista este inteleasa mai precis drept «inteligenta»."

In modelul inteligentei emotionale, constiinta de sine inclusiv abilitatea de a ne monitoriza propriile emotii – reprezinta abilitatea principala, necesara pentru a fi inteligent in viata emotionala. La modul ideal, aici intra si detectarea emotiilor distructive in momentul in care sunt pe cale sa se formeze - asa cum a spus Dalai Lama ca se intampla si in practica meditatiei -, si nu doar dupa ce ele au pus stapanire pe mintea noastra, de altfel, cazul cel mai raspandit, asa cum a aratat Paul Ekman. Daca putem deveni constienti de emotiile distructive in clipa in care se trezesc, avem sanse mari sa putem alege cum sa raspundem la ele.

Ganduri private, sentimente publice
"Estimarea care se face este influentata de doua lucruri” a continuat Paul Ekman. Este influentata de istoria speciei noastre pe aceasta planeta. Exista un teoretician care considera ca lucrurile la care reactionam reflecta intelepciunea acumulata de-a lungul epocilor. Mai este influentata si de istoria noastra personala. Atat filogeneza, cat si ontogeneza - ceea ce s-a dovedit util si avand rol de adaptare pentru omenire si ceea ce s-a dovedit util si avand rol de adaptare pentru propria noastra crestere si dezvoltare - determina reactia de estimare.

Emotiile sunt publice, nu private. Prin aceasta inteleg faptul ca expresia le semnaleaza altora, prin voce, chip si gesturi, ce emotie simtim. Gandurile noastre sunt private; emotiile insa nu. Altii stiu cum ne simtim - si acest lucru este foarte important pentru crearea relatiilor dintre oameni."

Aceasta observatie a declansat o lunga discutie in tibetana, Dalai Lama cautand echivalentul tibetan pentru termenul "gand", asa cum il folosise Paul. Aici intervine o problema fundamentala in dialogul lui Dalai Lama cu psihologia: in viziunea budista, gandurile sunt considerate, in mod normal, incarcate
de emotii, iar emotiile sunt invariabil combinate cu ganduri, asa ca termenul tibetan pentru gand include si nuanta sa afectiva. Sistemul tibetan nu tine prea mult la distinctia clara dintre gand si emotie, care se face in Occident, ci considera mai degraba ca acestea se intrepatrund - o conceptie mai apropiata de realitatea creierului, dezvaluita de neurologia moderna.

"Cineva poate avea o atitudine care se amesteca cu o emotie - sa zicem, o atitudine negativa, care este urmata de ceva asociat cu ura", a observat Dalai Lama.

"Multe ganduri implica emotii", a recunoscut Paul, "dar nu toate gandurile. Daca gandul este conectat cu o emotie, o sa poti observa un indiciu al emotiei. Permiteti-mi sa aduc un exemplu pe care l-am subliniat intens in lucrarea mea despre inselare. Daca vorbiti cu un individ suspectat de un delict si pare ca se sperie, nu stiti daca este animat de frica de a fi prins sau de frica unei persoane oneste, nevinovate ca nu va fi crezuta. Nu putem spune ce proces mintal are loc. Putem identifica emotia legata de gand, dar nu si continutul gandului. In ambele cazuri ii va fi frica.

In piesa lui Shakespeare, Othello o ucide pe Desdemona. El avea dreptate atunci cand a observat ca ei ii e frica, dar a gresit in atribuirea cauzei fricii. A crezut ca este o femeie care se teme pentru ca a fost prinsa inselandu-si sotul. Insa era o femeie care se temea pentru viata ei, din cauza unui sot gelos."

"In context budist", a spus Dalai Lama, "se face adesea incercarea de a intelege relatia cauzala dintre emotii si ganduri. In multe cazuri, avem o emotie puternica care da nastere unei anume intentii; adesea emotia precede gandul sau actioneaza ca un catalizator pentru acesta.

In filozofia morala budista vorbim despre trei tipuri de stari mintale nevirtuoase, dintre care doua sunt strans legate de emotii. Una este pizma/aviditatea, iar cealalta, reaua-vointa. Pizma este generata de un atasament puternic fata de un anumit obiect. Atasamentul da mai apoi nastere gandului «Eu vreau acest lucru.» Pizma poate fi provocata si de manie sau de alte emotii. In mod asemanator, mania si ura determina adesea reaua-vointa si gandurile asociate."

"Nu am nici o obiectie", a raspuns Paul.

"Ideea este", a explicat Dalai Lama, "ca emotiile par sa preceada gandurile."

"Uneori le preced", a raspuns Paul, "alteori sunt simultane, iar alteori apar dupa acestea."

Prezentare facuta de Paul Ekman in cadrul celei de-a opta Conferinte Minte si Viata la Dharamsala, in 2000.
Emotii distructive: Cum le putem depasi? (Curtea Veche 2005)