Unul dintre lucrurile despre care
consideram ca deosebeste emotia de alte fenomene psihice este acela
ca o emotie se produce foarte repede. Ea poate aparea intr-o
fractiune de secunda (chiar daca la unii oameni dureaza mai mult). Un al doilea
aspect distinctiv este estimarea automata. Evaluarea care declanseaza
o emotie este atat de rapida, incat nici nu suntem constienti ca s-a
petrecut. Nu suntem martori ai procesului de evaluare care genereaza
emotia. De obicei, devenim constienti de faptul ca suntem speriati,
furiosi sau tristi dupa ce se declanseaza emotia, si nu inainte.
Momentul in care devenim constienti se
plaseaza la o jumatate de secunda sau un sfert de secunda dupa
declansarea emotiei, si nu mai devreme. Aceasta se intelege prin
estimare automata." Cu alte cuvinte, ne putem afla sub impactul
unei emotii mai inainte de a observa ca aceasta s-a declansat.
De regula, devenim constienti odata ce
emotia s-a declansat. Cand incepe, aceasta atrage si concentreaza
atentia asupra ei, dar nu si in timpul procesului care a generat-o.
Viata noastra s-ar schimba enorm, in bine sau in rau, daca am face
evaluarea in mod constient, daca am deveni responsabili de
declansarea fiecarei emotii. Or, dimpotriva, oamenii simt ca emotiile
vin peste ei. Nu eu aleg sa am o emotie, sa-mi fie frica sau sa ma
infurii. Ma infurii dintr-o data. De regula, pot sa-mi dau seama ce a
facut cineva ca sa-mi provoace aceasta emotie, dar nu sunt constient
de procesul prin care evaluez, de pilda, ce a facut Dan ca sa ma
infurie.
Acesta este un element central in felul
in care intelegem emotiile in Occident, anume ca putem cerceta, dar
nu cunoastem momentul declansarii - un proces crucial. Noi
constientizam o emotie numai cand incepem sa o traim. Nu suntem
stapanii acesteia de la bun inceput."
Dalai Lama - “In practica meditatiei,
in care cultivi abilitatea introspectiva de a-ti monitoriza propriile
stari mintale. Pe de o parte, esti foarte atent la aparitia
excitatiei, atunci cand mintea devine agitata si distrasa si, pe de
alta parte, la aparitia momentelor in care mintea cedeaza delasarii
si incepe sa se estompeze si sa-si piarda claritatea. Pe masura ce
dezvolti aceasta abilitate introspectiva, in fazele incipiente, cand
inca nu este suficiet de dezvoltata, esti capabil sa constati
aparitia atat a excitatiei, cat si a delasarii numai dupa ce acestea
s-au produs. Insa pe masura ce devii din ce in ce mai experimentat si
cultivi aceasta abilitate cu mai multa finete, devii capabil sa
discerni din timp momentul in care excitatia sau delasarea sunt pe
cale sa apara. La fel stau lucrurile si in cazul aparitiei
atasamentului sau a ostilitatii.”
"Acesta este un aspect foarte
important", a raspuns Paul. "Este un lucru despre care noi
stim foarte putin. Dar sper sa prind cateva sugestii despre modul in
care ne putem dezvolta abilitatea de a cunoaste procesul de
estimare."
"Potrivit psihologiei budiste,
aceasta abilitate – introspectia, monitorizarea propriilor stari
mintale - este considerata un derivat al inteligentei."
Teoriile cu privire la inteligenta
emotionala, despre care am scris, postuleaza faptul ca constiinta de
sine este una dintre cele patru capacitati principale ale acesteia.
Asa ca, pentru a lamuri conexiunea Daniel Goleman a intrebat: ,,0
inteligenta emotionala?"
"De fapt, inteligenta emotionala
este numai unul dintre aspectele acesteia", a raspuns Paul
Ekman. " Prajna inseamna uneori «intelepciune», insa in
psihologia budista este inteleasa mai precis drept «inteligenta»."
In modelul inteligentei emotionale,
constiinta de sine inclusiv abilitatea de a ne monitoriza propriile
emotii – reprezinta abilitatea principala, necesara pentru a fi
inteligent in viata emotionala. La modul ideal, aici intra si
detectarea emotiilor distructive in momentul in care sunt pe cale sa
se formeze - asa cum a spus Dalai Lama ca se intampla si in practica
meditatiei -, si nu doar dupa ce ele au pus stapanire pe mintea
noastra, de altfel, cazul cel mai raspandit, asa cum a aratat Paul
Ekman. Daca putem deveni constienti de emotiile distructive in clipa
in care se trezesc, avem sanse mari sa putem alege cum sa raspundem
la ele.
Ganduri private, sentimente publice
"Estimarea care se face este
influentata de doua lucruri” a continuat Paul Ekman. Este
influentata de istoria speciei noastre pe aceasta planeta. Exista un
teoretician care considera ca lucrurile la care reactionam reflecta
intelepciunea acumulata de-a lungul epocilor. Mai este influentata si
de istoria noastra personala. Atat filogeneza, cat si ontogeneza -
ceea ce s-a dovedit util si avand rol de adaptare pentru omenire si
ceea ce s-a dovedit util si avand rol de adaptare pentru propria
noastra crestere si dezvoltare - determina reactia de estimare.
Emotiile sunt publice, nu private. Prin
aceasta inteleg faptul ca expresia le semnaleaza altora, prin voce,
chip si gesturi, ce emotie simtim. Gandurile noastre sunt private;
emotiile insa nu. Altii stiu cum ne simtim - si acest lucru este
foarte important pentru crearea relatiilor dintre oameni."
Aceasta observatie a declansat o lunga
discutie in tibetana, Dalai Lama cautand echivalentul tibetan pentru
termenul "gand", asa cum il folosise Paul. Aici intervine o
problema fundamentala in dialogul lui Dalai Lama cu psihologia: in
viziunea budista, gandurile sunt considerate, in mod normal,
incarcate
de emotii, iar emotiile sunt invariabil
combinate cu ganduri, asa ca termenul tibetan pentru gand include si
nuanta sa afectiva. Sistemul tibetan nu tine prea mult la distinctia
clara dintre gand si emotie, care se face in Occident, ci considera
mai degraba ca acestea se intrepatrund - o conceptie mai apropiata de
realitatea creierului, dezvaluita de neurologia moderna.
"Cineva poate avea o atitudine
care se amesteca cu o emotie - sa zicem, o atitudine negativa, care
este urmata de ceva asociat cu ura", a observat Dalai Lama.
"Multe ganduri implica emotii",
a recunoscut Paul, "dar nu toate gandurile. Daca gandul este
conectat cu o emotie, o sa poti observa un indiciu al emotiei.
Permiteti-mi sa aduc un exemplu pe care l-am subliniat intens in
lucrarea mea despre inselare. Daca vorbiti cu un individ suspectat de
un delict si pare ca se sperie, nu stiti daca este animat de frica de
a fi prins sau de frica unei persoane oneste, nevinovate ca nu va fi
crezuta. Nu putem spune ce proces mintal are loc. Putem identifica
emotia legata de gand, dar nu si continutul gandului. In ambele
cazuri ii va fi frica.
In piesa lui Shakespeare, Othello o
ucide pe Desdemona. El avea dreptate atunci cand a observat ca ei ii
e frica, dar a gresit in atribuirea cauzei fricii. A crezut ca este o
femeie care se teme pentru ca a fost prinsa inselandu-si sotul. Insa
era o femeie care se temea pentru viata ei, din cauza unui sot
gelos."
"In context budist", a spus
Dalai Lama, "se face adesea incercarea de a intelege relatia
cauzala dintre emotii si ganduri. In multe cazuri, avem o emotie
puternica care da nastere unei anume intentii; adesea emotia precede
gandul sau actioneaza ca un catalizator pentru acesta.
In filozofia morala budista vorbim
despre trei tipuri de stari mintale nevirtuoase, dintre care doua
sunt strans legate de emotii. Una este pizma/aviditatea, iar
cealalta, reaua-vointa. Pizma este generata de un atasament puternic
fata de un anumit obiect. Atasamentul da mai apoi nastere gandului
«Eu vreau acest lucru.» Pizma poate fi provocata si de manie sau de
alte emotii. In mod asemanator, mania si ura determina adesea
reaua-vointa si gandurile asociate."
"Nu am nici o obiectie", a
raspuns Paul.
"Ideea este", a explicat
Dalai Lama, "ca emotiile par sa preceada gandurile."
Prezentare facuta de Paul Ekman
in cadrul celei de-a opta Conferinte Minte si Viata la Dharamsala, in
2000.
Emotii distructive: Cum le putem
depasi? (Curtea Veche 2005)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu