Ciudat, dar adevarat: corpul uman
contine mai multe bacterii decat celule! Doar in intestin se gasesc cateva trilioane de microbi (bacterii si ciuperci). Numarul
de celule din corp este situat intre 75 si 300 trilioane de celule.
De fapt, se estimeaza ca organismul are de 10 de ori mai multe
bacterii decat celule umane.
Intestinele gazduiesc cele mai multe
bacterii comparativ cu orice alta parte a corpului, inclusiv pielea. Acum
stiinta acorda timp si resurse pentru intelegerea proiectului de cercetare denumit “microbiome” -
colectarea masiva a bacteriilor si a microbilor din intestin si influenta pe
care o pot exercita asupra creierului si a corpului.
Institutul National pentru Sanatate, prin proiectul Human Microbiome Project, aloca
milioane de dolari pentru cercetarea microorganismelor
care fac parte din ecosistemul numit corpul uman.
De asemenea, exista un interes special in randul
oamenilor de stiinta, dar si a publicului, in privinta efectului florei
intestinale asupra sanatatii in general si a sanatatii mintale in
special. S-au scris numeroase studii care sugereaza ca bacteriile
intestinale pot avea un impact semnificativ asupra modului in care
gandim, simtim si ne comportam, precum si asupra problemelor
neurologice. Anul trecut, s-a desfasurat un mare simpozion in neurostiinta intitulat "Cercetarea Bacteriilor
Intestinale - o schimbare de paradigma in stiinta creierului".
Un numar mare de boli si tulburari au
fost legate de anomalii sau de instabilitatea florei intestinale, iar
“microbiome” este un domeniu important de cercetare pentru aceste
conditii. Trebuie mentionat si faptul ca nu in fiecare caz bacteriile intestinale au reprezentat cauza bolii respective. Iata mai jos cateva aspecte:
DEPRESIA - mai mult de o treime dintre
persoanele care sufera de depresie au intestinul permeabil
(permeabilitatea mucoasei intestinale permite accesul bacteriilor in
sange)
SCHIZOFRENIA - studiile pe soareci au
evidentiat o legatura intre lipsa bacteriilor intestinale normale si
modificari in dezvoltarea cerebrala. Dar genetica acestei afectiuni este complexa si nu pe deplin inteleasa.
ANXIETATE - prebioticele pot avea
efecte anti-anxietate si antidepresive. Consumul bacteriilor benefice
poate avea, de asemenea, efecte pozitive in privinta modului in care
creierul raspunde la provocarile mediului.
AUTISM - de multe ori apare cu probleme
gastro-intestinale, cum ar fi intestin permeabil sau sindromul de
colon iritabil.
PARKINSON - oamenii care sufera de
acest sindrom au bacterii intestinale diferite fata de oamenii
sanatosi.
BOALA CROHN – persoanele care sufera
de aceasta boala au un nivel anormal de ridicat de tulpini ale anumitor bacterii care se dezvolta si eventual declanseaza un raspuns imunitar
atipic.
COLITA ULCERATIVA – dezechilibrul in
flora intestinala poate fi factorul principal atat in debutul, cat si
in continuarea simptomelor bolii.
BOWEL SYNDROME - exista o legatura
clara intre sindromul de colon iritabil si cresterea exagerata a
bacteriilor in intestinul subtire.
OBEZITATE SI DIABET - un numar
semnificativ de studii au evidentiat legatura intre colectarea masiva
de bacterii din intestin (microbiome) si obezitate si probleme de
sanatate legate de obezitate.
CANCER DE COLON – bacteriile
iubitoare de zahar din intestin impreuna cu carbohidratii care le
hranesc pot alimenta cancerul de colon. Dietele bogate in
carbohidrati ar putea chiar contribui la aparitia cancerului de
colon.
ARTRITA REUMATOIDA - studiile au
evidentiat o legatura intre nivelurile scazute ale anumitor bacterii
intestinale bune, un nivel ridicat de bacterii nesanatoase
(Prevotella copri) si a bolilor autoimune.
Surse: Psychopharmacology, Oxford
University, UCLA Division of Digestive Diseases, Ahmanson-Lovelace
Brain Mapping Center at UCLA, Scientific American, Acta Psychiatrica
Scandinavica, The Atlantic, National Geographic, Cedars-Sinai,
ScienceNews.org, The Scientist, Medical News Today, University of
Helsinki, Institute of Biotechnology, American Diabetes Association,
Science Daily, U.S. National Library of Medicine,
National Institutes of Health, LiveScience.com, WedMD.com, The
Huffington Post.
FELICITARI ! NAMASTE !
RăspundețiȘtergereMultumesc! Namaste!
Ștergere