Plantele si constiinta umana

Oamenii cred ca povestea despre sentimentele plantelor tine de science-fiction. Ele nu numai ca nu sunt imobile, cum s-a crezut secole de-a randul, dar transmit si sentimente, pot fi agresive sau prietenoase, geloase, suparate, fericite, altruiste sau egoiste, avand chiar si compasiune.

Viata emotionala a plantelor

Jagadis Chandra Bose

Crescograful Bose

La inceputul secolului XX, Jagadis Chandra Bose, un renumit fizician si botanist din India, a inventat crescograful, un aparat ce poate mari plantele de zece milioane de ori, reusind sa urmareasca astfel dezvoltarea plantelor. Pe baza studiilor realizate, Jagadis Chandra Bose a declarat: "Graficele expresive ale crescografului meu conving si cele mai sceptice minti despre faptul ca plantele dispun de un sistem nervos sensibil si au o viata emotionala diversificata." 


Dr. K.S. Cole si Dr. H. J. Curtis de la Universitatea Columbia au descoperit ca celulele singulare lungi ale plantelor de apa Nitella sunt identice virtual cu acelea ale fibrelor nervoase singulare ale sistemului nervos. Mai mult chiar, ei au descoperit ca fibrele Nitella, daca sunt excitate, propaga unde electrice similare celor ale nervilor de la om si animale.

Nitella capillaria zygospores with sterile layer of somatic cells.
Photograph by Emile posted at nat.ku.edu, University of Kansas, Lawrence, KS USA

Randall Fontes

Un crescograf electronic modern a fost proiectat si construit de Randall Fontes la Institutul de Cercetare Stanford pentru a masura miscarea plantelor. Cercetarile realizate de Randall Fontes, Jagadis Chandra Bose, Corentin Louis Kervran si George Washington Carver au fost evidentiate in cartea aparuta in 1973 „Viata secreta a plantelor”, cartea care a facut senzatie la mijlocul secolului trecut. Autorii acesteia - Peter Thompkins si Christopher Bird - descriu experimentele facute in acea perioada pentru a demonstra ca plantele au metode de comunicare specifice. S-a descoperit ca plantele percep sunete pe care urechea omeneasca nu le poate percepe si unde luminoase, ascunse vederii umane, cum sunt razele infrarosii si ultraviolete. Plantele sunt sensibile in special la razele X si la frecventa inalta folosita in transmisiile de televiziune.

Raoul Heinrich Francé

Concluziile lui Raoul Heinrich Francé (botanist, microbiolog si filozof austriac): „plantele sunt inzestrate cu toate atributele fiintelor vii si se dovedesc capabile de cele mai violente reactii cand sunt maltratate si de cea mai vie recunostinta fata de cineva care le inconjoara cu dragoste si le ingrijeste din suflet“ au reprezentat punctul de pornire pentru cele mai multe studii legate de viata emotionala a plantelor.

Plantele reactioneaza la intentia umana

Cleve Backster

In 1966, Cleve Backster, specialist al CIA in detectarea minciunilor la interogatoriu, a folosit poligraful sau pentru a verifica daca, turnand apa la radacina unei plante, aceasta va reactiona in vreun fel. Poligraful a afisat o reactie similara cu aceea a unei fiinte umane supuse unui stimul emotional scurt. Backster a inteles din oscilatiile specifice ale aparatului ca plantei i-a placut apa si a continuat experimentele gandindu-se sa incerce arderea unei frunze. Simpla intentie a facut poligraful sa deseneze o curba energica, prelungita in sus. Uimitor! Planta ii ghicise gandurile si s-a speriat. Si lucrurile nu s-au oprit aici! Mai tarziu, Backster s-a prefacut ca vrea sa aprinda chibritul. Reactia a fost nula, planta facand diferenta intre intentia reala si cea simulata.

Descriind experimentul, Cleve Backster a spus: „Nu aveam chibrituri in camera, nu am atins planta, ma aflam la o distanta de 1,5 metri de ea. Singurul lucru nou aparut a fost intentia mea de a arde o frunza. Exact in momentul in care m-am gandit sa ard o frunza, poligraful a intrat intr-o agitatie salbatica.”

Plantele vad mult mai bine fara ochi decat vad oamenii cu ochii

Cleve Backster a supus la teste asemanatoare peste 25 de specii de plante si fructe printre care: salata verde, ceapa, portocale si banane. Acestea reactionau nu numai la amenintarile venite din partea cercetatorilor, ci si in fata unor pericole potentiale, ca de exemplu aparitia brusca a unui caine in incapere. „Plantele vad mult mai bine fara ochi decat vad oamenii cu ochii“, a conchis el. El a mai observat ca atunci cand o planta e amenintata cu distrugerea si simte acest pericol sau iminenta unei agresiuni exterioare, se apara „lesinand“, ca o fiinta omeneasca. Backster a conectat un filodendron la galvanometrul T si a incercat sa ghiceasca care e anul nasterii unui prieten. A inceput sa rosteasca pe rand niste ani. Planta a determinat abaterea acului atunci cand anul a fost ghicit, semn ca a identificat reactia emotionala a omului la rostirea adevarului.

Plantele reactioneaza la moartea unei fiinte

In 1968, Backster a inceput experimente mai complicate; astfel, el a conectat trei plante la trei galvanometre, in trei camere diferite, iar in alta incapere, a oparit un crevete. Toate cele trei plante au reactionat in acelasi moment si cu maxima violenta la moartea crevetelui. Aceasta experienta si rezultatele au fost consemnate in 1968 in articolul „Dovezi ale unei reactii primare la vegetale“, din The International Journal of Parapsychology. Acel numar a fost solicitat in tiraj suplimentar. Descoperirea lui Backster nu numai ca a starnit o adevarata nebunie in presa si lumea stiintifica, dar a determinat folosirea plantelor in diagnosticarea medicala, investigatia criminalistica si in domeniul spionajului.

Gandul, planta si comutatorul

Dupa Backster, mai multi fizicieni, biologi din intreaga lume au inceput sa faca experimente pe plante, inregistrandu-le reactiile la actiunea diferitilor stimuli. Pierre Paul Sauvin, un specialist in electronica din West Petterson, a reusit sa schimbe sensul de deplasare al unui trenulet in functie de gandurile si de emotiile pe care le transmitea unei plante conectate la un comutator. A repetat experienta in fata publicului de la Madison din New Jersey. Sauvin a mai reusit sa faca sa decoleze un avion miniatural si sa deschida usa garajului cu ajutorului gandului transmis plantelor.

Plantele pot invata sa numere

Doctorul Ken Hashimoto, colaborator al politiei japoneze in detectarea minciunilor, a conceput un echipament electronic cu ajutorul caruia a reusit sa inregistreze vocea unui cactus. Vocea plantei semana cu bazaitul ascutit al cablurilor de inalta tensiune. Sotii Hashimoto au reusit sa invete planta sa numere si sa faca adunari si scaderi cu numere.

Frunzele si sugestia mentala

Chimistul Marcel Vogel din Los Gatos, angajat al firmei IBM pe la mijlocul anilor ’50, a facut un experiment cu doua frunze rupte dintr-o planta. Unei frunze ii sugera mental ca este in viata, iar celeilalte ii transmitea ca este moarta. Dupa o saptamana, prima parea abia desprinsa de tulpina, iar cealalta era uscata. Marcel Vogel este convins ca „energie psihica“ si intentia creeaza un camp energetic care este perceput de plante.

Plantele comunica intre ele

In anul 1972, la Institutul de Medicina Clinica si Experimentala din Novosibirsk, cercetatorii Kaznacheev Surin si Mihailova au inregistrat o conversatie intre doua culturi de celule identice, dar izolate total printr-un perete de cuart. Infestarea uneia dintre culturi cu un virus distrugator a fost insotita de aparitia unei afectiuni similare la lotul martor. Celulele nu erau integrate intr-un organism si, in consecinta, nu existau legaturi nervoase intre ele, care sa le permita captarea si decodificarea informatiei. In ciuda acestui fapt, comunicarea s-a produs. Oamenii de stiinta sovietici au descoperit ca plantele ne pot comunica sentimentele lor. Strigatele de durere pot fi auzite doar prin intermediul unui instrument electronic extrem de sensibil.

Surse:
en.wikipedia.org/wiki/Crescograph
en.wikipedia.org/wiki/Randall_Fontes
ebdir.net/enlighten/index.html#obs
en.wikipedia.org/wiki/The_Secret_Life_of_Plants
monitorulexpres.ro
silvacourses.com/research/primary_perception_research.htm
timesofindia.indiatimes.com/life-style/The-secret-life-of-plants/articleshow/9269562.cms
wired.com/2013/12/secret-language-of-plants/
cfb.unh.edu/phycokey/Choices/Charophyceae/NITELLA/Nitella_Image_page.htm