Inteligenta inimii

Centrul sistemului nervos – creierul - a fost popular definit ca nucleu fundamental al activitatii intelectuale. Cu toate acestea, studiile recente sugereaza faptul ca prelucrarea informatiilor in organism are o distributie mai ampla.

Pana acum s-a crezut ca doar creierul, prin intermediul impulsurilor sale electromagnetice (gandurile noastre sunt entitati energetice), emite energie catre exterior. Si totusi, corpul nostru dispune de un emitator mult mai puternic. Printre cele mai importante descoperiri ale secolului XX se numara si faptul ca inima omeneasca are un rol mult mai important decat acela de a pompa sange. Autorul acestei descoperiri este Institutul de Cardiologie din California care a realizat un studiu aprofundat al inimii. Ultimele descoperiri stiintifice au evidentiat faptul ca inima este inzestrata cu inteligenta si ca influentele acesteia sunt foarte profunde pentru noi.

Astfel, inima noastra produce cel mai puternic camp energetic din corp. Exista tot mai multe dovezi care sugereaza ca acest camp “cardioelectromagnetic” afecteaza fiintele umane din imediata apropiere. Aceste semnale sunt mai puternice in amplitudine, atunci cand se stabileste un contact direct, dar sunt inca detectabile pana la cativa metri distanta de sursa. Prin aceste interactiuni, se realizeaza un transfer energetic intre fiintele umane, ce este transmis si receptionat in inima. Prin urmare, inima poate fi caracterizata ca motorul pentru distribuirea si controlul energiei corpului uman.

Campul electromagnetic al inimii

Aceste rezultate extraordinare ilustreaza faptul ca inima nu este responsabila doar pentru reglarea fluxului sangvin, asa cum ne-am obisnuit deja sa consideram, ci este si un sistem de inteligenta foarte puternic. Fiind cel mai bun generator electric din corp, inima interactioneaza cu universul si universul interactioneaza cu ea.

Interactiunea dintre doua persoane

Oare inteligenta nu ar putea fi distribuita prin organism in moduri noi la care nici nu ne asteptam? De fapt, aceste informatii transmise catre creier chiar ne influeneaza starile emotionale! Si ofera o noua perspectiva asupra legaturilor dintre "mental" si bolile "corporale".

La Conferinta internationala “Heart & Brain” de la Paris din 2012, oamenii de stiinta au recunoscut importanta legaturii dintre inima si creier. Jack de La Torre a declarat ca: "este semnificativa legatura dintre bolile cardiovasculare si un risc crescut de Alzheimer. Identificarea timpurie a factorilor de risc cardiovascular si a bolilor cardiovasculare, precum si tratamentul medical adecvat pentru acestea ar putea fi un pas monumental inainte in reducerea prevalentei la nivel mondial a dementei, care va creste de la 35 milioane la 60 milioane de persoane in 2030.”

Este timpul pentru o viziune integratoare a conexiunii inima-creier, deoarece date recente indica faptul ca unele probleme cardiovasculare pot contribui la tulburari cognitive.

Stiati ca:

Inima emite un camp electromagnetic ce poate fi masurat la cativa metri distanta de corpul uman?

Emotiile negative pot induce o stare de anarhie sistemului nervos, iar emotiile pozitive il ajuta?

Emotiile pozitive pot creste capacitatea creierului de a lua decizii bune?

Emotiile pozitive produc efecte fiziologice benefice in corpul uman?

Sistemul imunitar este stimulat, prin concentrarea pe emotii pozitive?

In dezvoltarea fetala, inima se formeaza si incepe sa bata inaintea dezvoltarii creierului?

Undele cerebrale ale mamei se pot sincroniza cu bataile inimii copilului ei, chiar daca sunt la un metru distanta?

Surse:

“The heart and the brain: an intimate and underestimated relation” http://www.ncbi.nlm.nih.gov/

“Potential clinical relevance of the ‘little brain’ on the mammalian heart” http://onlinelibrary.wiley.com

Institute of HearthMath http://www.heartmath.org/

The Enteric Nervous System Book By John Barton Furness

Flora intestinala si efectele asupra creierului

Ciudat, dar adevarat: corpul uman contine mai multe bacterii decat celule! Doar in intestin se gasesc cateva trilioane de microbi (bacterii si ciuperci). Numarul de celule din corp este situat intre 75 si 300 trilioane de celule. De fapt, se estimeaza ca organismul are de 10 de ori mai multe bacterii decat celule umane.

Intestinele gazduiesc cele mai multe bacterii comparativ cu orice alta parte a corpului, inclusiv pielea. Acum stiinta acorda timp si resurse pentru intelegerea proiectului de cercetare denumit “microbiome” - colectarea masiva a bacteriilor si a microbilor din intestin si influenta pe care o pot exercita asupra creierului si a corpului.

Institutul National pentru Sanatate, prin proiectul Human Microbiome Project, aloca milioane de dolari pentru cercetarea microorganismelor care fac parte din ecosistemul numit corpul uman.

De asemenea, exista un interes special in randul oamenilor de stiinta, dar si a publicului, in privinta efectului florei intestinale asupra sanatatii in general si a sanatatii mintale in special. S-au scris numeroase studii care sugereaza ca bacteriile intestinale pot avea un impact semnificativ asupra modului in care gandim, simtim si ne comportam, precum si asupra problemelor neurologice. Anul trecut, s-a desfasurat un mare simpozion in neurostiinta intitulat "Cercetarea Bacteriilor Intestinale - o schimbare de paradigma in stiinta creierului".

Un numar mare de boli si tulburari au fost legate de anomalii sau de instabilitatea florei intestinale, iar “microbiome” este un domeniu important de cercetare pentru aceste conditii. Trebuie mentionat si faptul ca nu in fiecare caz bacteriile intestinale au reprezentat cauza bolii respective. Iata mai jos cateva aspecte:

DEPRESIA - mai mult de o treime dintre persoanele care sufera de depresie au intestinul permeabil (permeabilitatea mucoasei intestinale permite accesul bacteriilor in sange)

SCHIZOFRENIA - studiile pe soareci au evidentiat o legatura intre lipsa bacteriilor intestinale normale si modificari in dezvoltarea cerebrala. Dar genetica acestei afectiuni este complexa si nu pe deplin inteleasa.

ANXIETATE - prebioticele pot avea efecte anti-anxietate si antidepresive. Consumul bacteriilor benefice poate avea, de asemenea, efecte pozitive in privinta modului in care creierul raspunde la provocarile mediului.

AUTISM - de multe ori apare cu probleme gastro-intestinale, cum ar fi intestin permeabil sau sindromul de colon iritabil.

PARKINSON - oamenii care sufera de acest sindrom au bacterii intestinale diferite fata de oamenii sanatosi.

BOALA CROHN – persoanele care sufera de aceasta boala au un nivel anormal de ridicat de tulpini ale anumitor bacterii care se dezvolta si eventual declanseaza un raspuns imunitar atipic.

COLITA ULCERATIVA – dezechilibrul in flora intestinala poate fi factorul principal atat in debutul, cat si in continuarea simptomelor bolii.

BOWEL SYNDROME - exista o legatura clara intre sindromul de colon iritabil si cresterea exagerata a bacteriilor in intestinul subtire.

OBEZITATE SI DIABET - un numar semnificativ de studii au evidentiat legatura intre colectarea masiva de bacterii din intestin (microbiome) si obezitate si probleme de sanatate legate de obezitate.

CANCER DE COLON – bacteriile iubitoare de zahar din intestin impreuna cu carbohidratii care le hranesc pot alimenta cancerul de colon. Dietele bogate in carbohidrati ar putea chiar contribui la aparitia cancerului de colon.

ARTRITA REUMATOIDA - studiile au evidentiat o legatura intre nivelurile scazute ale anumitor bacterii intestinale bune, un nivel ridicat de bacterii nesanatoase (Prevotella copri) si a bolilor autoimune.

Surse: Psychopharmacology, Oxford University, UCLA Division of Digestive Diseases, Ahmanson-Lovelace Brain Mapping Center at UCLA, Scientific American, Acta Psychiatrica Scandinavica, The Atlantic, National Geographic, Cedars-Sinai, ScienceNews.org, The Scientist, Medical News Today, University of Helsinki, Institute of Biotechnology, American Diabetes Association, Science Daily, U.S. National Library of Medicine, National Institutes of Health, LiveScience.com, WedMD.com, The Huffington Post.