Translate

marți, 16 iulie 2013

Starea de prezenta - Eckhart Tolle

Cand va aflati intr-o stare de prezenta intensa sunteti eliberat de ganduri. Sunteti foarte linistit si in acelasi timp foarte alert. In momentul in care atentia dvs. constienta scade sub un anumit nivel, gandurile dau buzna inauntru. Zgomotul mental revine; linistea dispare. Sunteti inapoi in timpul psihologic (trecut sau viitor).

Pentru a le testa gradul de prezenta, unii maestri Zen veneau pe neasteptate pe la spatele elevilor si incercau sa-i loveasca cu un bat. Ce sperietura! Daca elevul era total prezent si intr-o stare de vigilenta, daca isi pastrase „cureaua la brau si lampa aprinsa” — una dintre analogiile pe care Isus le foloseste pentru prezenta —, atunci isi observa maestrul apropiindu-se pe la spate si il oprea sau se ferea. Dar daca era lovit insemna ca fusese cufundat in ganduri, adica absent, inconstient.

Pentru a ramane prezent in viata de zi cu zi este util sa ai radacini adanci in tine insuti; altfel, mintea, care are o forta incredibila, va va trage cu ea ca un rau salbatic. Prin radacini in tine insuti vreau sa spun sa-ti locuiesti corpul pe deplin. Sa ai mereu o parte din atentie indreptata spre campul energetic intern al propriului corp. Sa iti simti corpul din interior. Acest lucru va ancoreaza in prezent.

Sensul ezoteric al „asteptarii”

Intr-un anumit sens, starea de prezenta poate fi comparata cu asteptarea. Iisus a folosit analogia asteptarii in unele din parabolele sale. Nu este vorba despre genul obisnuit de asteptare amestecata cu plictiseala si iritare care reprezinta o negare a prezentului si despre care am vorbit deja. Nu este o asteptare in care atentia dvs. se fixeaza asupra unui punct viitor, iar prezentul este perceput ca un obstacol indezirabil ce va impiedica sa obtineti ceea ce va doriti. Este o asteptare calitativ diferita, una pentru care aveti nevoie de toata atentia si vigilenta dvs. Se poate intampla ceva in orice moment si daca nu sunteti absolut treaz, absolut nemiscat, puteti rata evenimentul. Acesta este genul de asteptare despre care vorbeste Isus. In aceasta stare, toata atentia dvs. se indreapta spre prezent. Nu mai ramane niciun pic pentru reverii, ganduri, amintiri, anticipari. Nu mai este niciun pic de tensiune in ea, niciun pic de frica, doar prezenta alerta. Sunteti prezent cu intreaga dvs. Fiinta, cu fiecare celula a corpului dvs. In aceasta stare, „dumneavoastra”, cel care aveti un trecut si un viitor, personalitatea — daca doriti -—, nu se mai afla acolo. Si, totusi, nu se pierde niciun lucru de valoare. Sunteti inca in esenta dvs. De fapt, sunteti mai mult dvs. decat ati fost vreodata pana atunci sau abia acum sunteti dvs. Insiva.
„Fii ca un servitor care asteapta intoarcerea stapanului”, spune Iisus. Servitorul nu stie la ce ora va veni stapanul. Asa ca ramane treaz, alert, echilibrat, linistit, ca sa nu piarda din vedere intoarcerea stapanului. Intr-o alta parabola, Isus vorbeste despre cele cinci femei neglijente (inconstiente) care nu au avut suficient ulei (constiinta) pentru a-si tine lampa aprinsa (starea de prezenta), si astfel au pierdut sosirea mirelui (prezentul) si n-au mai ajuns la nunta (iluminare). Aceste cinci femei se deosebesc de cele cinci femei intelepte, care au avut suficient ulei (au ramas constiente).

Nici macar barbatii care au scris Evangheliile nu au inteles sensul acestor parabole, asa ca primele interpretari gresite si distorsiuni s-au strecurat prin scrierea lor. Dupa alte interpretări eronate, sensul real s-a pierdut complet. Acestea nu sunt parabole despre sfarsitul lumii, ci despre sfarsitul timpului psihologic. Ele indica transcendenta mintii supuse sinelui fals si posibilitatea de a trai intr-o stare de constiinta total diferita.

Puterea prezentului – Curtea Veche

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Daruind, veti dobandi! Sustineti acest blog oferind o donatie!