Translate

marți, 23 aprilie 2013

Sigmund Freud

 Joyce McDougall (1920 – 2011, psihanaliza) a adus contributii semnificative la intelegerea perversiunilor, simptomelor psihosomatice, sexualitatii feminine, creativitatii si dependentei. Joyce McDougall s-a nascut in Noua Zeelanda unde a obtinut un doctorat in educatie; ulterior, s-a mutat la Londra si a studiat psihanaliza pentru mai multi ani la Hampstead Clinic for Child Psychotherapy, unde entuziasmul Annei Freud au inspirat-o in munca sa. Apoi s-a mutat in Franta unde a continuat studiul in psihanaliza persoanelor adulte.Cercetarile clinice, originalitatea teoretica, mintea deschisa si lipsa dogmatismului au facut-o unica de-a lungul carierei sale de 60 de ani si i-au permis sa creeze o legatura valoroasa intre scoliler psihanalitice anglo-saxona si franceza. McDougall a scris patru carti in domeniul psihanalizei: Plea for a Measure of Abnormality (1978), In Theatre of the Mind: Illusion and Truth On the Psychoanalytical Stage (1982), Theatre of the Body: A Psychoanalytic Approach to Psychosomatic Illness (1989) si The Many Faces of Eros (1996).

Sigmund Freud se intreba mereu: “De ce? De ce oamenii se imbolnavesc? Cum se insanatosesc oamenii? De ce avem razboaie? De ce este civilizatia in pragul prapastiei?”
Joyce considera ca psihanaliza este rodul civilizatiei occidentale si a avut un impact major asupra lumii, mai ales asupra profesionistilor din sanatate mintala. Dupa Freud, toti profesionistii din sanatate au inceput sa recunoasca legatura dintre corp si minte. Freud a fost mereu preocupat de legaturile psihice si somatice. El era foarte constient de faptul ca starea corpului afecteaza imaginile din minte, psihic si ca tot ce se intampla in mintea sau psihicul nostru ne afecteaza de asemenea corpul. El considera corpul si psihicul aflate intr-o stransa legatura, dar guvernate de legi diferite. Legile psihicului functioneaza acolo unde legile sistemului biologic nu functioneaza, insa ele interactioneaza si se influenteaza constant.

In lumea occidentala impactul freudian a depasit cu mult granitele sanatatii. El a lasat o amprenta majora in educatia profesionistilor si a avut un efect considerabil in domeniul creativitatii. Artistii si filozofii, in special, au fost foarte inspirati de descoperirile si filozofia freudiana. Singurul domeniu in care Freud nu a excelat a fost muzica. El a declarat ca farmecul muzicii i-a scapat in totalitate si regreta ca aceasta este o lume inchisa pe el. Freud avea un interes deosebit pentru cuvinte si semiotica. Era foarte important pentru el sa gaseasca cuvinte pentru fenomene umane care nu au fost numite pana atunci. Putem spune ca Freud venera cuvintele. Este cert ca umanitatea este facuta din cuvinte si inrobita de cuvinte. In Ebraica si Biblia Crestina se spune: “La inceput a fost cuvantul.” Eu as avea o sugestie mai buna, spune Joyce, “La inceput a fost sunetul.” Chiar si in lumea intrauterina, fatul aude sunetul si ritmul.

Freud cauta un cuvant care sa denumeasca forta vitala care se afla in fiecare fiinta umana – forta care da sens vietii si cauta sa ajunga si sa atinga alte persoana; forta care se exprima prin iubire, sexualitate, spiritualitate si toate formele de creativitate. El considera aceasta forta ca un flux de energie si a numit-o libido. Ca rezultat al observatiilor clinice si reflectiilor asupra lumii din jurul lui Freud crede ca in om exista o alta forta la fel de puternica care cauta moartea – autodistrugerea si/sau distrugerea altora. Intre forta vitala si forta mortido (morti) exista eternul conflict in psihicul uman. El considera ca impulsurile mortii isi au originea din libido. Cu alte cuvinte aceasta sursa puternica a vietii poate fi folosita pentru bine sau pentru rau – de partea vietii sau de partea distrugerii sau a mortii.

Freud vedea pshicul uman ca o structura formata din trei straturi. A denumit primul nivel constienta. Urmatorul este cunoasterea de care noi nu suntem constienti mereu dar care poate fi amintit mereu – acest nivel este denumit pre-constienta. Al treilea, cel mai mare si mai misterios, este nivelul de inconstienta despre care nu stim si nu poate fi intalnit in starea de veghe si care exercita o mare influenta asupra comportamentului pe tot parcursul vietii.

Mintea inconstienta este permanent activa in lumea noastra psihica interioara si ne impinge sa gasim solutii instinctual (care sunt adesea in conflict cu cererile lumii exterioare). Freud spune ca mintea inconstienta este a intregii umanitati – tot ceea ce de secole am mostenit de la umanitate. El numeste acest patrimoniu mostenirea filo-genetica, spre deosebire de mostenirea noastra ontogenetica, care este alcatuita din tot ceea ce o persoana a experimentat din momentul nasterii. Cercetarea psihanalitica moderna merge chiar mai departe de atat si demonstreaza importanta evenimentelor si memoria intrauterina. Astfel amintirile din copilarie, chiar si din pantecele mamei, impreuna cu fortele libido si mortido sunt toate continute in mintea inconstienta.

Prezentare facuta de Joyce McDougall in cadrul celei de-a patra Conferinte Minte si Viata in 1992.
Sleeping, Dreaming and Dying (Boston, Wisdom Publications, 1997)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Daruind, veti dobandi! Sustineti acest blog oferind o donatie!