Translate

vineri, 19 aprilie 2013

Cu ce inlocuim laptele de origine animala?

In urma cu cativa ani, aceasta imi parea o intrebare retorica. Consumam lactate (in special din lapte de vaca) zilnic si acest lucru venea de la sine, desi intotdeauna organismul meu nu se simtea prea bine: ma cuprindea invariabil o stare de moleseala dupa ce beam o cana de lapte (chiar daca o combinam pe atunci cu alte ingrediente mai energizante si o beam dimineata), laptele batut imi provoca balonare, branza constipatie. Din pacate abia mai tarziu, cand am renuntat la lapte si ulterior la carne, am aflat cu adevarat de unde proveneau acele stari de disconfort, iar organismul meu si-a regasit echilibrul interior. Mi-am dat seama si de faptul ca nu mi-am ascultat corpul, preferand sa dau curs unui obicei culinar ce s-a dovedit chiar stiintific a fi nesanatos. Caci organismul nostru functioneaza ca un intreg, metabolismul nostru singur sustine o serie de reactii biochimice interconectate intre ele si doar mintea si egoul nostru ii creeaza pofte sau il sensibilizeaza prin emotii negative.

Ar fi bine sa fim ceva mai atenti la ceea ce mancam. Ne simtim bine dupa ce consumam acele feluri de mancare? Probabil vom fi tentati sa spunem ca atata timp cat ne-a oferit senzatia de satietate chiar si fiind intr-o cantitate mica care nu ne-ar putea ingrasa (gandim noi), atunci totul este in regula. Dar ceea ce ati mancat v-a oferit nutrientii in cantitatile de care aveati nevoie intr-adevar? Pe termen lung, au aparut cumva probleme de sanatate si, mai descurajator, ale caror cauze nu pot fi explicate exact de catre medici? Stiti care sunt cantitatile de vitamine, minerale, proteine, carbohidrati de care aveti nevoie intr-adevar pentru a va mentine sanatosi?

Si daca vorbim despre lactate, acestea sunt in special recomandate de catre medici pentru aportul de calciu pe care se presupune ca il aduc.

Avem nevoie de acest mineral, calciul, pentru a avea oase sanatoase, iar acesta se afla in organismul nostru 99% in oase si doar 1% in sange. De fapt, necesarul zilnic pentru un adult este de 0.8 – 1.2 g/zi (1.5 g/zi pentru gravide si persoanele care fac efort fizic foarte sustinut), iar pentru copii, conform standardelor National Academy of Sciences (SUA), pentru varstele 1 – 3 ani 0.5 g/zi, 4 – 8 ani 0.8 g/zi, 9 – 15 ani 1.3 g/zi.

Dar sunt intr-adevar lactatele (fie ca sunt provenite din lapte de vaca, de capra, oaie, iapa sau bivolita) in stare sa ne ofere tot ce avem nevoie si cat avem nevoie pentru a fi sanatosi pe termen lung?

Ca sa se absoarba in mod eficient calciul in organismul nostru, cercetarile au aratat ca trebuie ca raportul calciu/fosfor sa fie mai mare de 1.7. Dar branza – care contine cea mai mare cantitate de lapte concentrata (pentru prepararea unui kilogramg de branza sunt folositi 7 – 9 l lapte) are un raport de 1.2. Spre deosebire de acest produs de origine animala, raportul calciu/fosfor in toate produsele de origine vegetala este de 2 – 20. Uimitor, nu-i asa?

Acizii grasi omega 3 (aflati in minunatul ulei de in alimentar) care au beneficii atat de mari si de importante pentru organismul uman (antiinflamator, antireumatogen, anti-colesterol, vaso-dilatator, anti-coagulant) nu se regasesc in lapte sau in alte produse lactate. Daca in uleiul de in raportul acizilor grasi omega 6/omega 3 este chiar de 1:1 (pentru ca organismul nostru sa functioneze normal acest raport ar trebui sa fie sub 3), in lactate acest raport este de 50:1. In aceste conditii, laptele devine un aliment pro-inflamator (agraveaza astmul, infectiile cronice ale urechii, eczemele, produce si accentueaza mucozitatile la nivel nazal, digestiv, respirator), efect potentat cu atat mai mult si de o alta componenta a acestuia – histamina – proteina alergizanta raspunzatoare de toate problemele respiratorii alergice. Astfel, cercetarile au aratat ca excluderea produselor lactate din alimentatia zilnica ajuta nu numai la ameliorarea acestor boli, chiar si a celor autoimune (cum ar fi diabetul de tip 1 care devine din ce in ce mai frecvent la copii si fara de solutii din partea medicinei actuale), dar chiar la eliminarea simptomelor acestora. Putem chiar preveni cu usurinta cel putin aceste probleme de sanatate, dar chiar si altele, prin evitarea consumului de lactate.

Pentru sugarii si copiii sub 1 an in mod special, laptele de vaca nu este recomandat, deoarece are un slab continut enzimatic si poate produce, din punct de vedere digestiv, pierderi de sange. Intoleranta la lactoza de care sufera unii sugari provoaca dureri abdominale, meteorism, chiar diaree si, in acest caz, se recomanda formulele din sursa vegetala, care nu contin lactoza, mai precis din lapte de soia special concepute si imbogatite cu vitaminele si mineralele necesare varstei. Cu atat mai mult pentru copiii nostri, trebuie sa tinem cont de faptul ca in pediatrie laptele din sursa animala este considerat chiar “un aliment rahitigen”, din cauza cantitatii mici de vitamina D si a raportului inadecvat calciu/fosfor, sugarul putand dezvolta chiar anemie feripriva si convulsii hipo-calcemice cauzate de excesul relativ de fosfor din laptele de vaca.

Printre substantele nocive care se regasesc in lapte se numara si colesterolul oxidat (existent, de altfel, in toate produsele de origine animala), acidul miristic, cazeina – cea mai acidifianta proteina de origine animala pe care cercetarile recente au identificat-o ca fiind, alaturi de celelalte proteine animale, substanta cu cel mai relevant efect cancerigen dintre cele pe care le consumam. La aceasta se adauga si faptul ca laptele contine factori de crestere care pot deveni pentru organismul uman, stimulatori de tumori lantente. Nu-i asa ca va ganditi la acelasi lucru? Atunci de ce sa mai consumam zilnic lactate, daca dezavantajele acestor produse sunt de departe mai mari decat avantajele oferite?

Cu ce putem inlocui lactatele pentru a fi mai sanatosi?
Chiar daca stim despre lapte toate aceste lucruri studiate si demonstrate stiintific in cercetari chiar de peste 20 de ani atat pe animale, cat si pe oameni, suntem mai castigati daca le punem si in practica. Nu va fie teama, natura ne-a oferit minunate surse alternative la toate produsele de origine animala! Si, cu timpul, veti descoperi sau poate redescoperi o savoare autentica a gusturilor pe care o veti deosebi cu usurinta de cea a aromelor artificiale.

Fara doar si poate organismul nostru are mare nevoie de calciu. Un deficit de calciu ne pune sanatatea in pericol (rahitism la copii, stari de astenie, oboseala, agitatie, reducerea capacitatii de concentrare psihica, reducerea tolerantei la efort, osteoporoza la adulti, crize de spasmofilie, insomnie, scaderea performantei intelectuale si a rezistentei la stres, aritmii cardiace, creste frecventa reactiilor alergice, la gravide poate predispune nou-nascutul la cataracta).

Iar Dumnezeu a creat legumele si fructele astfel incat noi sa avem la indemana tot ceea ce ne trebuie pentru a ne mentine sanatosi. Le-a inzestrat nu numai cu frumusete, ci si cu vitamine, minerale, antioxidanti si proteine care se dovedesc, cu siguranta, a fi in cantitati superioare si de calitate ridicata fata de tot ceea ce regasim in produsele de origine animala.

Asa ca, printre sursele generoase si sanatoase de calciu regasim:
  • prunele uscate neafumate (840 mg/100 g produs);
  • semintele de susan (783 mg/100 g produs) care trebuie consumate crude; pentru a se absorbi mai mult calciu, se recomanda a fi pisate si consumate in maxim o ora pentru a nu oxida; savoarea curmalelor deshidratate tavalite in pudra de susan pisat ne poate incanta oricand, beneficiind astfel atat de calciu, cat si de magneziu existent in cantitati foarte mari in curmale;
  • pulberea de roscove (352 mg/100 g produs) care este un inlocuitor exceptional pentu cacao, atat ca aspect, cat si ca gust; din pacate, cacaua nu este un aliat al sanatatii omului, ci chiar un inamic al calciului din cauza teobrominei (existenta si in cafea, ceai verde, ceai negru, ceai rusesc), o substanta care elimina calciul din organism;
  • soia (260 mg/100 g produs) – o planta extraordinara apreciata in Asia de peste 4000 de ani pentru proprietatile sale nutritive si curative;
  • migdale (252 mg/100 g produs)
  • ciuperci (250 mg/100 g produs)
  • morcov (242 mg/100 g produs)
  • alune (209 mg/100 g produs)
  • creson sau lemn dulce (200 mg/100 g produs)
  • seminte de in (198 mg/100 g produs)
  • lapte de vaca (125 mg/100 g produs)

Soia merita sa fie inclusa in dieta oricarei persoane care doreste sa-si mentina sanatatea pe termen lung, nu numai datorita aportului de calciu, ea continand si un raport echilibrat calciu/magneziu (260 mg/240 mg per 100g produs) atat de important si in cadrul oricarui exercitiu fizic, dar si faptului ca soia ne ofera aproape toate vitaminele si mineralele de care are nevoie organismul nostru cu exceptia vitaminei C (continuta insa in soia germinata).

Sa acordam insa toata atentia atunci cand alegem sursa de cumparare atat a boabelor de soia, cat si a tuturor preparatelor din soia, pentru ca trebuie sa achizitionam numai soia nemodificata genetic, cea modificata genetic putand cauza cancer. De asemenea, atunci cand preparam boabe de soia si orice pe baza acestora, trebuie sa le fierbem pentru a indeparta chiar si printr-un singur clocot anumite substante de natura proteica – soia sapogenol A, B, C si D care pot dauna tiroidei, globulelor rosii si celor pancreatice, in mod special copiilor.
Soia contine hormon fito-estrogen care, spre deosebire de hormonul natural produs uneori dezechilibrat de catre organismul nostru, are efecte deosebit de benefice pentru noi. Astfel, alaturi de exercitiul fizic regulat si cat mai eficient, hormonul fito-estrogen (regasit in catintati foarte mari si in spirulina, frunzele de papadie, salata - lactuca sativa, frunzele de patrunjel, semintele de marar verde, grape-fruit rosu, granulele de polen) este cel mai mare fixator de calciu pe care lactatele nu il contin. Asadar, degeaba consumam branza din lapte de vaca, de exemplu, care are cea mai mare cantitate de calciu dintre toate alimentele (983 mg/100 g produs), daca acel calciu nu este “incurajat” a ramane in organism, ba chiar este eliminat in cantitati mari din organismul nostru (si acest lucru a fost descoperit in urina persoanelor care consuma preponderent lactate si alte produse de origine animala) din cauza cantitatii mari de sare existente tot in branza. Hormonul fito-estrogen, chiar si in cantitate mare, ajuta in combaterea si prevenirea cancerelor de san, uter, ovar si prostata, fara efecte secundare. S-a observat clinic ca daca se consuma 100 – 150 g/zi de soia de doua ori pe saptamana se poate reduce riscul de cancer cu 40%, aceeasi cantitate de trei ori pe saptamana reducand cu 70%, iar consumul zilnic al acestei cantitati poate reduce chiar total acest risc. Prin substantele sale, genisteina si daidzaina, soia reuseste sa distruga vasele care iriga o potentiala tumora, devenind un instrument foarte important in lupta impotriva cancerului.

Proteina din soia ajuta si ea la absorbtia calciului in organism (precum si a altor minerale importante pentru corpul nostru - magneziu, cupru, zinc, mangan), pentru ca este foarte digerabila si fara efect diuretic, spre deosebire de proteina de origine animala care favorizeaza pierderea multor minerale prin urina, inclusiv a calciului.

De fapt, orice produs de origine animala (carne, oua, dar mai ales lactate), precum si muraturile, otetul, alcoolul, fructele necoapte, alimentele alterate sau fermentate, dulciurile concentrate (inclusiv fructe confiate), bauturile carbogazoase, cereale decorticate (faina alba si preparatele pe baza acesteia), prajeala si frigerea mai ales in uleiuri omega 6, toate acestea induc in corpul nostru aciditate, aceasta fiind un mediu deosebit de prielnic pierderii calciului si cauzarii foarte multor boli specifice vremurilor noastre. Organismul omului a fost creat bazic (pH-ul sangelui fiind de 7.35) si asa este recomandat de cercetarile recente sa il mentinem ca sa prevenim sau sa vindecam boli. Toate proteinele vegetale sunt bazice, sprijinind astfel buna functionare a intregului nostru metabolism, inclusiv absorbtia calciului in corp, iar proteina din soia este bazica si net superioara celei din carne (de exemplu, valoarea cea mai ridicata a unei proteine dintr-un produs de origine animala - carnea de curcan – este de maxim 27%, in timp ce valoarea pentru proteina din soia, in functie de soi, este de 38 – 40%).

Daca dieta noastra contine preponderent alimente care induc aciditate, organismul va folosi calciul pentru a “stinge” aceasta reactie si, in cazul in care nu va mai gasi in corp suficiente resurse de calciu, va incepe sa foloseasca calciul din oase, astfel predispunandu-ne in timp la osteoporoza. Nu intamplator rezultatele a doua studii importante publicate in anul 2000 de catre cercetatorii de la Departamentul de Medicina al Universitatii California (San Francisco) au relevat stransa legatura intre dieta bogata in proteine de origine vegetala si prevenirea osteoporozei. Astfel, primul studiu a avut la baza rezultatele a 87 de studii din 33 de tari si a concluzionat ca o valoare mare a raportului dintre consumul de proteine vegetale si cel de origine animala a fost asociata cu disparitia fracturilor de oase. Cel de-al doilea studiu - realizat timp de 7 ani pe mai mult de 1000 de femei in varsta de 65 de ani carora li s-a investigat dieta in functie de proportia dintre proteinele de origine animala si cele de origine vegetala – a observat faptul ca femeile cu raportul cel mai mare dintre proteinele animale si cele vegetale au avut de 3,7 ori mai multe fracturi osoase decât femeile cu raportul acesta mai mic, precum si faptul ca femeile cu raportul mare au pierdut de patru ori mai multa masa osoasa decât femeile cu raportul mai mic.
Si nu ar trebui sa fim deloc surprinsi de faptul ca in tarile cu cel mai ridicat consum de soia pe cap de locuitor din lume – China si Japonia – frecventa osteoporozei este scazuta (1 din 88 de femei fac osteoporoza, in timp ce in Europa si America de Nord 1 din 7 femei fac osteoporoza dupa menopauza).

Putem inlocui cu usurinta lactatele de origine animala cu laptele, iaurtul si branza pe baza de soia. Sunt produse care mentin toate proprietatile benefice mentionate mai sus ale acestei plante extraordinare, oferindu-ne, in acelasi timp si diversitate in gusturi si posibilitatea de a pregati pe baza lor si alte feluri de mancare vegetala.

Ideal este sa preparam aceste produse in casa, achizitionand boabe de soia (obligatoriu pachetele sa contina pe etichete specificatia “nemodificata genetic”) pe care le putem pune la inmuiat minim 24h si maxim 48h pentru a putea beneficia din plin de avantajele acestui produs. Nu va mai fie teama ca veti fi privati de fier sau de alte vitamine consumand produse vegetale! Daca stiti ce proprietati au si apelati la diversitate atunci cand le mancati, veti fi cu siguranta mai castigati. Prin inmuiere s-a observat ca putem creste cantitatea de fier de la 7 mg/100 g produs la 45 mg/100 g produs dupa cele 48 h, dupa care nu mai este recomandat sa fie lasata la inmuiat, deoarece cantitatea de fier scade rapid. Si din punct de vedere al cantitatii de fier – atat de important in combaterea si prevenirea anemiei feriprive - produsele vegetale si in special soia, alaturi de suratele sale leguminoase (fasole, linte, naut, bob, mazare), dar si de frunzele de patrunjel (19 mg/100 g produs) distrug mitul conform caruia carnea este cel mai bogat aliment in fier (dar cantitatea de fier din carne este de 1.5 – 4 mg /100 g produs). Tot prin inmuiere creste si cantitatea de hormon fito-estrogen de la dublul cantitatii initiale dupa 2h la de 6 ori cantitatea initiala dupa 6 h (dupa care nu se mai inregistreaza nicio crestere sau scadere).

Cel mai usor mod de a prepara boabele de soia pentru a face lapte este utilizarea unui aparat special conceput in acest scop care zdrobeste la cald boabele (atat inmuiate, cat si neinmuiate) timp de 15 – 20 minute. Daca acest aparat incalzeste apa ce va fi folosita la lapte la temperatura de fierbere in timpul prepararii boabelor, atunci nu mai este nevoie ca laptele sa fie fiert, in caz contrar, acesta trebuie fiert. Din lapte se poate prepara ulterior iaurt (prin adaugarea de culturi lactice selectionate si lasarea acestora sa actioneze la o temperatura de 40 grade timp de 8 – 10h) – este mai usor de pastrat aceasta temperatura constanta daca folosim un aparat de pregatit iaurtul.

Branza tofu este o varianta foarte buna de inlocuire a branzei de origine animala, aceasta se poate achizitiona din comert sau poate fi preparata in casa din laptele de soia fierbinte in care se adauga putina sare coagulanta si se scurge cat mai bine cu o presa speciala. Gustul sau special, dar si beneficiile acestui preparat pentru sanatatea noastra sunt foarte importante. Unul din avantajele branzei tofu este si faptul ca pentru pregatirea acesteia, se foloseste o cantitate mai mare de lapte de soia si, consumand-o, ne putem bucura de beneficiile soia intr-o concentratie mai mare. Sa nu uitam ca soia contine si lecitina care ne ajuta la nivel neuronal, marind performantele intelectuale, previne si combate caderea parului, ajuta la pastrarea culorii normale a tegumentelor si mucoaselor, este detoxifiant hepatic, are efect usor laxativ si sedativ. 100 g de tofu contin 747 mg Triptofan – precursorul serotoninei, “molecula de placere”, prevenind astfel depresia. Si fiindca vorbim despre hormoni de placere, sa nu uitam inca o data ca exercitiul fizic regulat si eficient, care este un factor major de fixare a calciului in oase (alaturi de hormonul fito-estrogen) stimuleaza si acesta secretia cerebrala de “molecule de placere”, crescandu-ne astfel imunitatea si oferindu-ne o stare de confort psihic deosebit.

Ca exercitiul fizic fixeaza calciul mai mult decat ne-am putea astepta o demonstreaza si un studiu efectuat chiar pe copii si adolescenti, mai precis pe fete intre 12 si 20 de ani, cercetatorii observand ca aportul de calciu de peste 0.5 g (cca 40% din necesarul zilnic recomandat pentru aceasta varsta) nu a dus la cresterea evidenta a densitatii osoase, ci nivelul efortului fizic este cel care a facut diferenta, fetele care au avut o activitate fizica mai intensa avand si o densitate osoasa mai mare.

Spre deosebire de produsele de origine animala, proteina din soia nu contine colesterol, ba chiar determina scaderea colesterolului total si a LDL-colesterolului (principalul factor provocator de ateroscleroza). Lactatele de origine animala continand cazeina provoaca cresterea ambelor tipuri de colesterol, chiar si la copii. Remarca renumitului pediatru american Benjamin Spock cu privire la grasimea din laptele pe care-l dam copiilor nostri ar trebui sa ne traga un semnal de alarma cu privire la cat de nesanatoase sunt lactatele pentru om la orice varsta: “Produsele lactate sunt de multe ori bogate in grasimi saturate care favorizeaza aparitia blocajelor arteriale si a problemelor legate de greutatea corporala pe masura ce copiii cresc. De fapt, in conformitate cu National Institute of Child Health and Human Development, laptele este principala sursa de lipide din dieta copiilor din SUA – asigurand un aport lipidic mai ridicat decat hamburgerii, cartofii prajiti, branza si chipsurile. Acizii grasi esentiali necesari pentru dezvoltarea creierului se gasesc in uleiurile vegetale. Laptele, fie acesta degresat sau integral, contine cantitati foarte mici de acizi grasi esentiali.” In plus, proteinele din lapte, ca, de altfel, si cele din carne, contin anumiti aminoacizi care determina eliminarea unei cantitati crescute de calciu prin urina.

Asadar, trebuie sa dam importanta nu numai surselor reale de calciu, ci si elementelor care contribuie la eliminarea calciului. In acest sens, trebuie sa evitam produsele care contin teobromina si cafeina (cacao, cafea, ceai negru, ceai verde, ceai rusesc, ciocolata, coca-cola), fumatul, alimentatia care induce acdiditate in organism, unele medicamente (antidepresive, citostatice, anticoagulante, antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene), alimente bogate in acid oxalic (frunzele tinere de spanac, macris, stevie, sfecla rosie, loboda), grasimile saturate (untura, seu, unt, slanina, nuca de cocos, avocado, margarina), sedentarismul. Ca sa nu pierdem calciu, sa fim si mai atenti cu ce ne hranim mai ales cand suferim de unele boli endocrine ca diabetul zaharat si hipertiroidita, ciroza hepatica sau daca avem rezectii gastrice (partiale sau totale). Excesul de sare determina pierderea mare de calciu, iar dietele bogate in carne si in mod special in lapte si lactate contin mult sodiu sub forma de sare, predispunandu-ne la un risc ridicat de osteoporoza (cantitatea de Na in lactate poate ajunge si la peste 500 mg/100g produs, in timp ce vegetalele au sodiu, in general, sub 50 mg/100g produs).

In plus, ca sa ajutam organismul sa fixeze calciul in oase, pe langa exercitiul fizic si hormonul estrogen de natura vegetala, avem nevoie de bor (care se regaseste in cantitati foarte mari in coaja de mar si de para), siliciu, acid citric si citrati, vitamina C (in toate citricele, dar mai ales in kiwi, varza, frunzele de patrunjel verde, macese, coacaze negre), mangan (mai ales in nuci, alaturi de cupru si zinc in cantitati foarte mari per 100g produs). Desi nu este un factor primordial de fixare a calciului in oase asa cum ne-am obisnuit sa credem, vitamina D3 este importanta pentru noi, iar lipsa acesteia, alaturi si de alti factori cum ar fi dieta preponderent bazata pe produse lactate, dar si pe alte produse de origine animala, poate duce la anumite boli. Astfel ca s-a observat ca in emisfera nordica, populatiile care locuiesc in partile cele mai nordice au o incidenta mai mare a diabetului de tip 1, a sclerozei multiple, a artritei reumatoide, a osteoporozei, a cancerului la san, prostata, colon. Organismul nostru poate secreta cu usurinta vitamina D3 si in cantitati corespunzatoare prin expunerea la soare cateva ore pe saptamana (orientativ, de doua sau trei ori pe saptamana cate un sfert din perioada in care pielea ta se inroseste la soare), dar aceasta devine cu atat mai eficienta pentru organismul nostru daca nu se consuma proteine de origine animala si daca nu exista calciu in exces (lactatele sunt bogate atat in proteina animala, cat si in calciu), acestia inducand aciditate in organism si impiedicand enzimele responsabile sa o proceseze corespunzator.

Credem adesea ca putem indrepta unele deficiente ale organismului nostru folosind suplimente de vitamine si minerale, insa acestea nu constituie o solutie pentru o sanatate buna pe termen lung, dimpotriva chiar, uneori putem forta organismul, facandu-i mai mult rau. Nu credeti ca este mai usor sa puteti preveni o boala decat sa o tratati? Alimentatia noastra zilnica este in mare parte responsabila de foarte multe din bolile cu care ne confruntam. Poate nu ne este foarte la indemana uneori sa avem zilnic un stil de viata sanatos (sa facem sport, sa consumam preponderent, ideal ar fi exclusiv, produse de origine vegetala, sa le pregatim astfel incat sa ne putem oferi o gama variata de feluri de mancare), dar avantajele apar si se mentin timp indelungat, scutindu-ne adesea sa alocam bani medicamentelor sau medicilor. Poate este momentul sa ne regandim dieta zilnica, vom depune efort si acest lucru ne va cere multa bunavointa, dar merita!


Surse: “Studiul China” - Dr. T. Colin Campbell, Thomas M. Campbell II, “Dr. Spock, ingrijirea sugarului si a copilului” - Dr. Benjamin Spock, Dr. Robert Needlman, conferinte Dr. Calin Marginean

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Daruind, veti dobandi! Sustineti acest blog oferind o donatie!